Moscheea care va fi construită pe terenul din zona Bulevardului Expoziției din București nu va fi cea mai mare din Europa, a precizat, marţi, Muftiul Iusuf Murat, liderul comunității musulmane din România, menţionând că aceasta va avea o capacitate de circa 1000 de persoane.

Muftiul Iusuf Murat a declarat, marţi, la o întâlnire cu jurnaliștii la Secretariatul Pentru Culte, că moscheea pe care dorește să o construiască în București nu va fi cea mai mare din Europa, capacitatea ei fiind de 1000 de persoane, precizând că pe lângă lăcașul de cult vor mai fi construite și câteva anexe.

"Nu va fi cea mai mare moschee din Europa. Când am făcut o astfel de afirmație cu cea mai mare moschee am vrut să evidențiez rolul pe care îl are statul român și respectul pe care îl are statul român față de comunitatea turco-tătară din România, dar din păcate cu o asfel de afirmație am fost înțeles greșit", a declarat Muftiul.

"Proiectul constă într-o simplă moschee cu o capacitate maximă de o mie de persoane, un parc pentru copii, constă într-un loc de abluțiune (spălare spirituală) care este specific, deci este o anexă care vine în mod special în lăcașele de cult musulmane", a explicat Muftiul.

Iusuf Murat a precizat că nu știe de unde a apărut ideea de construire a unei universități în care să învețe un număr de 6000 de studenți, întrucât proiectul include doar o școală de vară unde familile copiilor musulmani din București vor putea să-şi trimită copiii să învețe abecedarul religiei islamice de la un duhovnic care este avizat de instituția pe care o reprezintă, ceea ce va fi în beneficiul societății românești.

Mufilul a ținut să precizeze că în această școală "duminicală" se vor învăța lucrurile elementare ale religiei, "nicidecum dogmatica sau științele de bază ale religiei islamice, cum este interpretarea Coranului, relatările profetului, etc”.

Capacitatea clădirii care ar urma să devină școala duminicală este de circa 20 de copii, adăugând că nu este necesar avizul Ministerului Educaţiei pentru înfiinţarea acesti şcoli.

"Dacă nu se va dori din partea autorităților sau din partea cetățeanului de rând ca această moschee să fie finanțată de către statul turc, solicit ca statul român să finanțeze această moschee", a mai spus liderul comunităţii musulmanilor din România.

El a susținut că a discutat cu Preafericitul Patriarh Daniel pentru a reînființa comisia de avizare a lăcașelor de cult din cadrul unei instituții guvernamentale pentru că "de exemplu într-o localitate din Moldova există doi musulmani și s-a înființat lăcaș de cult fără ca instituția de cult care îi reprezintă oficial pe toți credincioșii să cunoască această situație".

Întrebat dacă are informații potrivit cărora în moscheile neavizate de instituțiile abilitate s-ar predica și idei fundamentaliste radicale, Muftiul a precizat că "nu am astfel de informații pentru că nu dețin controlul unor asemenea lăcașe de cult și nu sunt avizate de către instituția oficială care ar trebui să avizeze aceste lăcașe de cult".

Muftiul a afirmat că fenomenul este destul de răspândit în condiţiile în care 95 la sută din lăcașele de cult musulmane nu sunt avizate.

Iusuf Murat a subliniat faptul că își dorește construirea unei moschei în capitală pentru că "este un drept de a ne construi o moschee într-o capitală europeană, într-o țară democratică unde se respectă valorile democratice și unde există libertate religioasă și libertatea de expimare și bineînțeles într-o țară unde comunitatea musulmană autohtonă care trăiește pe aceste meleaguri de mai bine de o sută de ani a fost loială statului român".

Secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi, a declarat, în cadrul aceleași întâlniri informale cu jurnaliștii, că aproape la toate discuțiile din anul 1990 și până astăzi „când la nivel de președinte, de prim-ministru și de ministru al afacerilor externe, în toate întâlnirile cu partea turcă, două probleme au rămas nerezolvate până astăzi și anume problema cimitirului musulman la București și construirea unei Moschei”.

"De câteva zile s-a rezolvat însă problema cimitirului musulman" și s-a pus la dispoziție de către statul român un teren în comuna Domnești "deci foarte aproape de București de patru mii de locuri și a mai rămas această chestiune a construiri unei moschei pentru comunitatea musulmană", a precizat secretarul de stat.

Victor Opaschi a subliniat că s-a implicat direct în procesul decizional de alocare a terenului de 11 mii metri pătraţi de către Guvernul României pentru construcția lăcașului de cult musulman. "Mi se datorează în mare măsură inițierea acestei Hotărâri de Guvern și nu mi s-a părut corect câtă presiune este pe premier în această chestiune. Am simțit nevoia că trebuie să preiau și eu o parte din această presiune. Eu nu sunt o persoană importantă, nu sunt o persoană interesantă de aceea am fost lăsat în pace", a susţinut secretarul de stat.

Terenul pe care se va construi moscheea are o suprafață de 11 mii metri pătrați. Muftiatul Musulman Cultural a primit terenul prin Hotărâre de Guvern, la sfârșitul lunii mai, însă proiectul nu a fost pus în dezbatere publică.

În România trăiesc aproximativ 65.000 de musulmani, potrivit datelor de la Secretariatul de Stat pentru Culte, dintre aceștia, 10.000 locuiesc în Capitală. Cea mai mare moschee din România se află la Constanța, de altfel majoritatea musulmanilor din țară sunt localizați în Dobrogea.

Mai mulți politicieni, dar și lideri de opinie au lansat critici la adresa premierului Victor Ponta, după ce Guvernul a decis să ofere Muftiatului cultului musulmanilor un teren de peste 11.000 de metri pătrați în București, pe o perioadă de 49 de ani, pentru construirea celei mai mari moschei din Europa. Terenul respectiv este situat lângă Centrul Expozițional Romexpo, iar valoarea sa ar fi estimată la patru milioane de euro.

Singura condiție pe care a impus-o Guvernul este ca lucrările de construcție a moscheei să înceapă în trei ani. Fondurile pentru construcţie vor fi asigurate de către statul turc. Moscheea va avea o capacitate de 2.000 de persoane.

Fostul şef al statului Traian Băsescu a fost unul dintre ce mai vocali critici ai proiectului, lansând un atac extrem de dur şi la adresa liderului comunităţii musulmanilor din România, dar şi a preşedintelui Recep Erodgan.

Băsescu a susţinut de mai multe ori că o astfel de iniţiativă ar prezenta riscuri din punctul de vedere al securităţii naţionale, reproşându-le responsabililor de la Bucureşti că nu evaluează implicaţiile acestui demers. "Probabil nu reuşiţi să vă imaginaţi o staţie de metrou din Bucureşti în care, la ore de vîrf, un tânăr credincios se detonează în numele lui Allah. Sau poate inteligenţa nu va ajută să vă imaginaţi tineri romîni eşuaţi în viaţă convertiţi la islamism şi trimişi în tabere de instruire prin Siria, Irak sau Afganistan şi reveniţi în Europa pentru a ne aduce binefacerile Statului Islamic", arăta fostul şef al statului, într-o postare pe reţeaua de socializare.

De celalaltă parte, şeful Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, a afirmat că proiectul este unul paşnic şi că nu înţelege de ce „s-a transformat într-o polemică politică”. Acesta s-a declarat dezamăgit de afirmaţiile lui Traian Băsescu, susţinând că fostul şef al statului ştia din vremea de când era în funcţie "de acest acord între statul turc şi statul român pentru construirea unei moschei". Muftiul afirmă că de 10 ani de când conduce comunitatea turco - tătară se discută despre construirea unei moschei în Bucureşti.