Mulţi de „dacă” sperie creşterea economică

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Plus 1,7% - prognoza Garanti Bank

Mulţi de „dacă” sperie creşterea economică

Eveniment 26 Martie 2013 / 00:00 480 accesări

AGRICULTURA, CHEIA REVENIRII Economia României va înregistra o creştere modestă de 1,7%, în 2013, pe baza investiţiilor, dar şi cu aportul fondurilor europene, estimează analiştii Garanti Bank, în cel mai recent raport macroeconomic trimestrial. Prognoza se mai bazează pe revenirea uşoară a agriculturii şi pe implementarea planurilor de privatizare anunţate de Guvern. Banca se aşteaptă ca inflaţia să rămână între 5 şi 6%, până la mijlocul anului, urmând să scadă apoi la 3,9%, în decembrie. „În ciuda revizuirii în scădere a prognozei pentru zona euro, proiecţia noastră pentru România rămâne pozitivă, deşi modestă. În trimestrul I, rezultatele sunt minore. Vânzările din retail au crescut cu 2,4%, în ianuarie, revenindu-şi de la contracţia anterioară, ceea ce este un semn bun. Totodată, consumul gospodăriilor ar putea fi încurajat de majorarea salariilor în sectorul public (plus 8% în iunie, respectiv 7,4% în decembrie). Există, ce-i drept, un potenţial factor de risc - concedierile anunţate. Pe de altă parte, în sectorul privat, salariile reale vor rămâne la nivelul din 2012, din cauza inflaţiei mai mari”, spune economistul-şef al Garanti Bank, Rozalia Pal. Pentru perioada imediat următoare, ea se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste să fie generate de preţurile la energie: „Procesul liberalizării preţului electricităţii, agreat cu Fondul Monetar Internaţional, va începe în iulie (10%; 100% până în 2017 - n.r.). În plus, subvenţiile pentru energia verde vor duce la un avans al costului electricităţii cu circa 8%”.

TREI LUNI CRITICE Potrivit Garanti Bank, un aport puternic la creştere ar trebui să vină atât de la investiţiile publice, cât şi de la cele private. Fondurile structurale absorbite de România ar trebui să ajungă la cel puţin 2,5 miliarde euro; în agricultură, sumele care vor fi accesate însumează 2 miliarde euro (absorbţie 80% - n.r.). De asemenea, banca estimează că investiţiile private, realizate prin privatizări şi estimate la circa 1,5 miliarde euro, vor atrage fonduri externe suplimentare. „Există un decalaj între atragerea de capital nou şi lansarea proiectelor de investiţii, astfel că s-ar putea să nu vedem un impact prea mare în PIB, în 2013. În mod sigur, investiţiile vor contribui la creşterea sustenabilă pe termen lung”, explică economistul-şef al Garanti Bank. Cât despre riscuri, Rozalia Pal apreciază că lunile următoare vor fi critice, întrucât urmează o evaluare generală făcută de FMI: „Un eventual acord de precauţie, după finalizarea celui actual, ar fi mai mult o garanţie a continuării reformelor. Dacă Guvernul prezintă rezultate clare, profilul ţării s-ar îmbunătăţi, iar importanţa Fondului s-ar diminua. Oricum, nu avem nevoie de finanţare suplimentară”. Referitor la politica monetară, Garanti anticipează o relaxare, bazată însă pe operaţiuni de piaţă ale băncii centrale, nu neapărat pe o reducere a dobânzii-cheie.

UN LEU STABIL ŞI CĂUTAT Pentru leu, Garanti Bank previzionează o apreciere cu 2%, în 2013, datorită îmbunătăţirii riscului de ţară şi noilor opţiuni de investiţii din România. „Evoluţia leului este dependentă de capacitatea ţării noastre de a atrage capital străin pentru achiziţia de titluri de stat şi pentru acţiunile companiilor incluse pe lista de privatizări a autorităţilor. Ne aşteptăm ca rata de schimb leu/euro să se stabilizeze în jurul valorii de 4,35 unităţi, până în decembrie. În 2014 va avea loc o nouă apreciere, până la 4,25 unităţi, presupunând că mediul politic rămâne calm. Există totuşi un risc de contagiune dinspre zona euro, mai ales că BNR are un spaţiu redus de intervenţie”, mai spune Rozalia Pal. Nu în ultimul rând, analiştii Garanti consideră că împrumuturile în lei vor câştiga teren, în condiţiile în care, din martie, accesul la credite în valută al firmelor expuse la risc a fost restricţionat. Dobânda va fi principalul criteriu de selecţie, astfel că o relaxare a politicii monetare ar putea fi pasul corect pentru stimularea consumului şi investiţiilor.



12