Societăţile comerciale care vând produse cu amănuntul se străduiesc să vină pe piaţă cu o gamă largă de mărfuri, cu servicii de calitate şi preţuri accesibile. Consumatorul, la rândul lui, caută produsele cele mai convenabile din punct de vedere al raportului preţ - calitate. Cumpărătorul, în unele cazuri, preferă să plătească mai mulţi lei, pentru o calitate superioară a unui produs. De regulă, familiile constănţene îşi fac piaţa în supermarket-uri, de cel puţin două ori pe lună. Ele sunt preferate pentru diversitatea produselor găsite în acelaşi loc, dar şi pentru ofertele promoţionale. Mulţi consumatori sunt, însă, dezamăgiţi de neconcordanţa între preţurile de la raft şi ofertele tipărite primite la uşă, la care se adaugă integritatea produselor din magazine. Deşi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului interzice comercializarea produselor cu ambalajele deteriorate, pe rafturile supermarket-urilor se întâlnesc, de la sare, făină, zahăr, produse congelate, la prosoape de hârtie şi lavete, până la jucării şi lenjerie de pat cu ambalajele desfăcute, îndoite sau rupte. “Produsele deteriorate nu au ce căuta la raft, pentru că pe ambalaj sunt inscripţionate toate informaţiile legate de produs. În plus, este o normă de igienă. În funcţie de volumul produselor cu ambalajele deteriorate şi gradul de deteriorare, comerciantul riscă o amendă cuprinsă între 1.000 şi 10.000 lei”, a declarat comisarul şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului (CJPC) Constanţa, Dionisie Culeţu.

UNII DISTRUG, ALŢII PLĂTESC Ambalajele produselor le găsim deteriorate la raft ca urmare fie a neglijenţei lucrătorilor comerciali, fie a consumatorului neglijent, care desface produsul, iar ulterior îl lasă în interiorul magazinului, necumpărându-l. Toate supermarket-urile dispun de sisteme de supraveghere prin camere video, iar agenţii de pază urmăresc comportamentul consumatorilor. Astfel, mulţi oameni care au desfăcut produse în magazine s-au trezit cu agenţii de pază lângă ei, punându-i să plătească. Supravegherea nu este întotdeauna responsabilă însă, iar oamenii care deteriorează produse scapă basma curată, iar alţii, care vin în urma lor şi pun mâna pe produsele deteriorate, fără să se hotărască să le cumpere, sunt buni de plată. Cam aşa se întâmplă în societatea românească, în general, dacă unul scapă, următorul trebuie să plătească isprava celuilalt. “Există un comportament intern al unităţilor comerciale cu privire la regulile magazinului respectiv. Potrivit legii, acestea trebuie aduse la cunoştinţa consumatorului prin afişare publică”, a mai spus Culeţu. Într-o astfel de situaţie, pentru a se face dreptate, probabil că singura soluţie ar fi ca omul să ceară vizionarea înregistrărilor video. Deseori, consumatorul preferă să plătească în loc să piardă timp şi să-şi alimenteze nervii în discuţii contradictorii cu personalul supermarket-urilor.

VÂNZĂRILE URIAŞE ABSORB PIERDERILE Pe de altă parte, sunt zile sau “nopţi albe”, în care marile supermarket-uri aduc consumatorilor oferte promoţionale foarte variate. În aceste cazuri, oamenii aproape că se iau la harţă pentru a prinde câteva sticle cu ulei ieftin, se îngrămădesc, iar în câteva ore, rafturile rămân goale. În astfel de situaţii, deşi consumatorul este cel care distruge ambalajele, iar pentru a plăti mai puţin cumpără şi produse cu ambalaje deja deteriorate, conducerea magazinelor nu mai aplică nicio amendă. Încasările sunt foarte mari, iar pierderile nu mai contează.