Raportorul ONU pe probleme de sărăcie extremă, Philip Alston, atrage atenţia asupra unei probleme extrem de importante: mulţi oficiali români sunt într-o stare de negare în ceea ce priveşte gradul mare de sărăcie din ţară, deşi 40% din populaţie este afectată de acest fenomen, iar 34,1% dintre copii suferă de lipsuri materiale extreme. Tindem, desigur, să-l credem pe europeanul cu funcţie, care ştie ce vorbeşte. I-am crede şi pe ai noştri dacă nu i-am cunoaşte atât de bine şi dacă n-am şti care sunt priorităţile lor: propriile salarii, pensiile mai apropiate sau mai îndepărtate, bani de haine şi de maşini, tunurile şi excursiile alături de secretare. Mai nou, ai noştri fură bile! Aţi citit bine, deputaţii fură bilele cu care trebuie să voteze. Aşa că, indiferent ce-ar spune, nu-i putem crede. Întorcându-ne la europeanul care le zice pe bune, acesta a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul misiunii pe care a avut-o în România începând din 2 noiembrie, că a transmis deja un raport Guvernului, iar raportul final va fi prezentat în vara anului viitor. Philip Alston a arătat că pentru România este o perioadă foarte dificilă şi tragică în urma incendiului din 30 octombrie, din clubul „Colectiv“, dar această perioadă se poate dovedi a fi şi una de reînnoire. "Răspunsul României la sărăcia cu care se confruntă mulţi dintre cetăţenii săi dă dovadă de aceleaşi patologii. Mulţi oficiali sunt într-o stare de negare în ce priveşte gradul de sărăcie în ţară şi discriminarea celor aflaţi în sărăcie extremă, în special rromii", a arătat raportorul ONU.

Acesta a mai spus că România a făcut progrese majore în ceea ce priveşte corupţia, însă doar în cazurile mari, existând încă probleme cu mica corupţie în ceea ce priveşte accesul la mai multe servicii sociale. "Mi s-a spus de multe ori că sărăcia este o alegere. Este, într-adevăr, dar alegerea este făcută prea adesea la nivel de politici guvernamentale", a mai spus Alston.

Potrivit acestuia, societatea românească este puternic divizată, nu doar în termeni de urban / rural, decalajul mai important fiind între cele 40 la sută dintre persoanele expuse riscului de sărăcie şi ceilalţi, a căror bunăstare este prioritară pentru multe politici oficiale. "Aceste momente în care ne aflăm sunt momente de răscruce pentru România. Am fost încurajat să fac critici constructive. Raportul detaliază o serie de statistici cunoscute. România s-a plasat constant pe ultimele locuri în ceea ce priveşte sărăcia şi excluziunea socială în cadrul Uniunii Europene. (...) După orice standarde ne-am uita, procentele sunt mici pentru o ţară mare cum este România. (...) În plus, faţă de 40 la sută din populaţie care este în risc de sărăcie sau de excluziune socială, se estimează că 29 la sută au lipsuri materiale severe, procentul fiind de aproape trei ori mai mult decât media UE", a mai spus raportorul ONU.

Philip Alston a declarat că, de obicei, atunci când o ţară nu cheltuie bani pentru a rezolva probleme legate de sărăcia cronică, se presupune că nu există bani, dar nu este cazul României. "Banii există şi este şi mai important că există motive clare pentru care nu sunt disponibili şi mai mulţi bani. Mai multe guverne din România au făcut alegeri la nivel de politici publice pentru a îmbunătăţi traiul celor care erau deja într-o situaţie bună, nu pe al celor mai săraci", a mai spus Alston.

Raportorul Special al Organizaţiei Naţiunilor Unite pe probleme de sărăcie extremă şi drepturile omului a efectuat o vizită oficială în România, în perioada 2-11 noiembrie, pentru a evalua eforturile Guvernului pentru eradicarea sărăciei, dar şi felul în care Executivul ia în considerare obligaţiile sale internaţionale de respectare a drepturilor omului în aceste eforturi.