Mult discutatul Program Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei (PNESSP) scoate la iveală statistici îngrijorătoare. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a susţinut, în discursul său de concluzionare a rezultatelor PNESSP, că am avut de-a face cu un program care poate salva vieţi. „Valorificarea datelor din Program şi continuarea lui sunt parte esenţială din politica de prevenţie, care este o prioritate a Ministerului Sănătăţii. Este cel mai important Program din istoria României în domeniul sanitar. Programul nu este o anchetă statistică a stării de sănătate, ci un proiect pe termen lung care să evalueze riscuri, să prevină îmbolnăvirea şi să conştientizeze cetăţenii că sunt responsabili pentru sănătatea lor. El s-a bazat pe principiul „mergi la medic cât eşti sănătos”, a spus demnitarul.

„SUNT OAMENI CARE NU MERG LA MEDIC, CARE NU ŞI-AU FĂCUT, POATE, NICIODATĂ ANALIZE!”

Potrivit demnitarului, pentru 20% din persoanele examinate a fost descoperită cel puţin o afecţiune nouă, de care acestea nu ştiau. Faptul că Programul a fost stopat în 2009 şi nu a fost folosit în favoarea pacienţilor şi a cetăţenilor, în general, a avut consecinţe grave, adaugă ministrul. „În medie, 10% dintre cei depistaţi cu riscuri de îmbolnăvire în Program au necesitat spitalizare continuă în ultimii trei ani. 84% dintre persoanele care au fost evaluate în PNESSP şi au încetat din viaţă în 2011 au suferit de boli ce puteau fi prevenite. 49% dintre acestea se aflau în zona de risc, nefiind încă bolnave în momentul derulării Programului”, a declarat demnitarul. El susţine că puteau fi salvate mai multe vieţi, prevenite sau ţinute sub control boli şi eliminate cheltuieli cu spitalizarea, dacă Programul ar fi fost continuat aşa cum a fost conceput. Nicolăescu recunoaşte că datele din Program ne conduc la o concluzie îngrijorătoare: foarte mulţi dintre români sunt supuşi riscului de boli cardio-vasculare, diabet, ciroză şi cancer. „În privinţa factorilor de risc, consumul excesiv de sare este unul dintre cei mai importanţi. Urmează consumul excesiv de grăsimi saturate - consumul excesiv de carne roşie. Nu uităm, desigur, consumul excesiv de alcool, între 10 şi 24% din populaţia evaluată, cu o medie naţională de 16,4%. Am lăsat la urmă un factor care creşte riscul de cancer, afecţiuni pulmonare etc; aş nominaliza aici consumul de tutun, cu o medie naţională de 20,4%”, spune demnitarul.

PRINCIPALELE PATOLOGII Potrivit ministrului, principalele categorii de afecţiuni descoperite au fost: hipertensiunea arterială, tulburări ale metabolismului, obezitate, hepatite cronice, anemii, diabet zaharat tip II. De asemenea, au fost descoperite cancere cu diferite localizări, precum şi TBC. 40% dintre persoanele evaluate prezintă risc de boli cardiovasculare, 54% din populaţia adultă examinată este supraponderală, iar 5% prezintă obezitate severă.

CONCLUZII ŞI CONTINUAREA PROGRAMULUI „Aceste constatări confirmă faptul că am făcut opţiunea corectă atunci când am lansat Programul şi când ne-am asumat prevenţia ca prioritate a Ministerului. PNESS ne va ajuta ca, pornind de la cele mai frecvente riscuri şi afecţiuni, să stabilim conţinutul pachetului minim de servicii, prevăzut în Programul de guvernare”, este de părere Nicolăescu, care a adăugat că PNESSP a avut un rol crucial pentru a evalua sănătatea populaţiei, pentru ca în viitor să putem aloca eficient banii publici. „Avem în vedere reluarea acestui program, ca parte a politicii de prevenţie şi a strategiei generale în domeniul sanitar. Rămâne de văzut când este posibil acest lucru şi cum îl vom regândi. Vom crea colective comune împreună cu reprezentanţii medicilor şi pacienţilor în acest scop”, a declarat ministrul. De asemenea, MS îşi propune realizarea unor programe de prevenţie secundară prin dezvoltarea şi consolidarea activităţilor de ambulatoriu, dar şi dezvoltarea unor programe de prevenţie pentru populaţia foarte tânără, prin colaborarea cu Ministerul Educaţiei.