Fiscalitatea impusă de fosta guvernare pedelistă a dus la creşterea îngrijorătoare a numărului de români care munesc fără forme legale, mare parte a agenţilor economici nemaiputând să suporte datoriile către stat. Potrivit datelor furnizate de Banca Mondială, România se află pe locul 19, din 183 de ţări, din perspectiva poverii fiscale pe muncă. Potrivit raportului Băncii Mondiale din 2011, un român plătit cu salariul mediu pe economie - 1.530 de lei îl costa pe angajator aproape 2.800 de lei. La nivelul lunii octombrie 2011, unul din doi angajaţi din România câştiga sub 1.100 de lei pe lună. Peste 30% dintre români aveau un salariu net între 1.100 şi 2.100 lei pe lună, iar 14% câştigau cel puţin 2.100 de lei pe lună. Şi la Constanţa se simte imposibilitatea agenţilor economici de a-şi desfăşura activitatea conform legii. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) desfăşoară ample campanii pentru combaterea fenomenului muncii la negru. Potrivit inspectorului ?ef al instituţiei, Eugen Bola, amenzile aplicate de ITM nu sunt deloc de neglijat: 10.000 de lei pentru fiecare angajat fără forme legale. În plus, fiecare angajator care are peste cinci persoane care muncesc ilegal riscă să se aleagă cu dosar penal. În numai două săptămâni, echipele ITM Constanţa au verificat 440 de agenţi economici ce-şi desfăşoară activitatea pe litoral. „Dintre aceştia, 19 aveau 29 de muncitori la negru şi au fost sancţionaţi cu 290.000 lei”, a afirmat Bola. Echipele de control au dispus şi alte 476 de măsuri cu termene de remediere a deficienţelor constatate. Printre acestea enumerăm: neprecizarea în scris a atribuţiilor corespunzătoare postului; contracte individuale de muncă incomplete; registrul general de evidenţă a salariaţilor în format electronic nu era păstrat la sediul societăţii; lipsa instruirii periodice a lucrătorilor; organizarea necorespunzătoare a activităţii de securitate a muncii la nivelul unităţilor etc. Potrivit purtătorului de cuvânt al ITM Constanţa, Florentina Vişan, în primele şase luni ale acestui an s-au primit 857 de reclamaţii, majoritatea vizând munca fără forme legale.