Asociația Națională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT) a avertizat, la mijlocul săptămânii trecute, că peste 100.000 de români care lucrează în străinătate riscă să-și piardă joburile și că circa 300 de firme din asociație sunt în pericol de insolvență, din cauza controalelor abuzive ale Fiscului. Răspunsul ANAF a venit în weekend, cu o întârziere specifică aparatului birocratic românesc. Dar așteptarea a meritat. „Suplimentar față de acțiunile care vizează combaterea muncii nedeclarate, am extins verificările și la contribuabilii autorizați ca agenți de muncă temporară. Aici, riscul fiscal este caracterizat de discrepanța majoră dintre veniturile la care se stabilesc și plătesc obligațiile fiscale (de regulă, salariul minim din România) și cele considerate neimpozabile (diurna medie este 1.500 euro pe lună!). Au fost însă și cazuri extreme - impozit plătit pe baza salariului minim brut din țară, pentru un program de lucru parțial, de două ore pe zi (adică 322 lei, în 2014), la o diurnă de 2.000 - 2.500 euro/lună. Este o metodă prin care agenții de muncă temporară s-au sustras de la plata unor contribuții semnificative la bugetul de stat și au generat distorsiuni concurențiale în piața muncii“, se arată într-o notă oficială a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. De cealaltă parte, oficialii ANMIT acuzau că „raționamentul ANAF a fost că muncitorii care lucrează temporar în străinătate nu pot fi considerați detașați și, prin urmare, nu au dreptul să primească diurnă“. Ei mai spuneau că, până în acest moment, „atât ANAF, cât și Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remunerați și cu un salariu de bază, și cu o diurnă“.