Cîndva am avut muncitori. A venit Revoluţia şi s-au transformat în şomeri. Mulţi au ales să plece departe de casă pentru a le asigura copiilor lor o viaţă decentă, dar au mai fost şi alţii care au încercat să o ia de la capăt, muncind în România. Între timp, asiaticii au venit cu puhoaiele la noi, exact aşa cum plecam noi în Spania şi Italia. Deveniţi cetăţeni ai UE cu acte-n regulă, românii revin cu agoniseala anilor petrecuţi printre străini pentru a-şi face un rost acasă, dar acum trebuie să facă faţă şi concurenţei muncii de pe te miri unde. Acesta este tabloul pieţii muncii româneşti în anii economiei de piaţă, dar şi o imagine a ceea ce urmează de acum încolo. În contextul deficitului de forţă de muncă, liberalizarea pieţei oferă tot mai multe şanse muncitorilor din Asia şi Africa. Chiar şi aşa, această soluţie complementară şi temporară implică o serie de riscuri, subliniate chiar de responsabili în domeniu din Polonia. Janusz Grzyb, director al Departamentului pentru Migraţie din Ministerul polonez al Muncii, a fost invitat de autorităţile române pentru a împărtăşi din experienţa ţării sale în demararea unor acţiuni care să încurajeze forţa de muncă emigrantă să revină. „Încurajararea propriei forţe de muncă să revină în ţară este adevărata soluţie pentru deficitul existent pe piaţă”, a explicat Grzyb. Oficialul a atras atenţia că mulţi dintre cetăţenii români şi polonezi plecaţi peste hotare sînt angajaţi sub calificarea lor, culegînd căpşuni sau muncind în construcţii - activităţi “fără prestigiu” pe plan social. “Acest fenomen poate fi definit ca o irosire de creier şi înseamnă că ei au un anumit nivel de calificare şi educaţie în ţara de origine de care nu se pot folosi în momentul în care emigrează. Culegerea căpşunilor pentru cîţiva ani - în afara faptului că le permite să strîngă bani - presupune şi pierderea oportunităţii de a-şi continua educaţia, de a se dezvolta profesional şi de a avea o carieră”, a explicat oficialul polonez. Soluţia găsită de polonezi a fost demararea unei campanii de informare care să le aducă la cunoştinţă cetăţenilor la ce riscuri se expun dacă emigrează sau ce pot face cei care au emigrat pentru a se întoarce şi a-şi dezvolta cariera. “O soluţie ar fi să liberalizăm piaţa pentru muncitorii străini, dar România şi Polonia nu sînt atractive, pentru că oferă salarii mici. Mulţi preferă ţările vestice”, a declarat directorul Departamentului polonez pentru migraţie. Chiar dacă forţa de muncă străină, din Africa sau din Asia, ar fi interesată de România, aceasta nu ar fi o soluţia viabilă pe termen lung. “Eu cred că angajarea străinilor nu poate fi decît o soluţie complementară şi temporară, care nu poate rezolva problema pieţei naţionale de muncă. Trebuie să investim în propriile noastre resurse umane, să le arătăm că există posibilităţi reale de a-şi continua carierele profesionale acasă, lîngă familiile lor”, a subliniat Grzyb. În urma analizei efectuate de autorităţile poloneze, au fost identificate o serie de riscuri implicate de liberalizarea pieţei muncii, cum ar fi folosirea vizei în scopuri ilegale şi costurile crescute pentru repatrierea unor infractori străini în lipsa unor acorduri de readmisie. “De exemplu, unii indivizi folosesc viza obţinută pentru a transfera alţi indivizi ilegal în Europa de Vest şi nu pentru a munci în ţara respectivă. Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a evita astfel de cazuri”, a asigurat oficialul polonez. “Pentru orice imigrant trebuie verificată educaţia, calificarea, experienţa şi compatibilitatea cu aşteptările angajatorului şi a cerinţelor postului respectiv”, a mai afirmat Gryzb.