Cîţi români în ţară şi cîţi peste hotare? Migraţia către lumea occidentală este una dintre realităţile crunte ale perioadei postdecembriste, însă dincolo de imensul gol demografic, economia românească se confruntă cu o adevărată criză de forţă de muncă. Tentaţi de mirajul străinătăţii, românii au plecat în căutarea unui trai mai bun, la cules de căpşuni pe plantaţiile spaniole, uitînd să mai revină în ţară. Circa trei milioane de români au părăsit ţara, iar fenomenul s-a accentuat în urma liberalizării accesului în statele Uniunii Europene şi a început să fie resimţit în sectorul construcţiilor navale, dar mai ales în construcţii. O soluţie ar fi recalificarea celor care rămîn acasă, în special a celor de la sate, însă românii bine pregătiţi părăsesc ţara nu atît datorită condiţiilor de muncă de peste hotare, cît mai ales din cauza lipsei acestora acasă. Directorul Direcţiei de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie (DMSSF) Constanţa, Daniela Dragomir, apreciază că, deşi la nivel guvernamental se încearcă găsirea unor soluţii pentru a stopa migraţia masivă a muncitorilor calificaţi, problema trebuie rezolvată de autorităţile române. \"Se tot vorbeşte în ultima perioadă de lipsa personalului calificat, de posibilitatea de a angaja muncitori chinezi, indieni sau din alte zone ale lumii, dar uităm să îi apreciem pe meseriaşii noştri. Avem foarte mulţi oameni calificaţi care pleacă din ţară din cauza salariilor foarte scăzute din România, nu pentru că în străinătate le-ar fi mai bine. O să rămînem cu şomerii\", a declarat Daniela Dragomir. Aceasta a dat exemplul marilor şantiere navale constănţene care, deşi sînt cotate printre cele mai performante din Europa de sud - est, nu pot stopa migraţia masivă a muncitorilor calificaţi.

Deşi recunosc existenţa unui deficit de personal per ansamblu, specialiştii susţin că fenomenul este mult mai complex, Constanţa fiind unul dintre judeţele de top în privinţa calificării personalului. \"La nivel judeţean avem 74 de furnizori de formare profesională care au derulat sute de programe în ultimii ani.Statistica ultimilor trei anii arată că peste 10.000 de constănţeni au beneficiat de cursuri de formare profesională. Cele mai multe solicitări au venit din domeniul construcţiilor şi din turism\", a precizat Daniela Dragomir. Prin adaptarea legislaţiei muncii la normele europene, constănţenii care au dobîndit o calificare în decursul timpului, însă nu au avut posibilitatea de a intra în posesia unui certificat, au acum şansa să îşi vadă recunoscut dreptul de a-şi practica meseria. Fără a mai fi nevoiţi să urmeze cursuri organizate de diverse instituţii specializate, beneficiarii pot solicita certificatele care atestă practicarea unei meserii direct la sediul instituţiei constănţene. Chiar dacă mulţi muncitori constănţeni au luat calea străinătăţii în ultimii ani, puţini sînt cei care solicită avizarea certificatelor pentru statele în care lucrează. \"Am avut doar 15 solicitări în ultimii doi ani, însă cred că această situaţie a fost generată de necunoaşterea cadrului legislativ. Ne aşteptăm ca pe parcursul acestui an să fim solicitaţi mai des în această privinţă, mai ales că oamenii au nevoie de aceste documente în ţările în care trăiesc\", a încheiat directorul DMSSF Constanţa.