Toate ideile conform cărora majoritatea decide și are puterea nu se prea aplică în Consiliul Județean Constanța. Asta pentru că soarta județului a ajuns să fie decisă de un partid care a obținut puțin peste 6% la alegerile locale din 5 iunie. Cum a fost posibil? Alianțele politice și pasivitatea celor votați pentru a reprezenta voința poporului au acționat precum un tratament cu steroizi asupra mușchilor politici ai PMP, ale cărui propuneri nu sunt apreciate de reprezentanții celorlalte partide.

Cine a zis că ai nevoie de un procent mare la alegeri pentru a prelua puterea într-un județ, cu siguranță, nu știe cum stă treaba în Constanța. Numai aici este posibil ca liderul unui partid care a obținut doar 6,36% din voturi la alegerile locale și doar trei consilieri județeni să câștige vicepreședinția Consiliului Județean și să acționeze după cum îl taie capul, fără ca aleșii care au primit mult mai multe voturi să poată mișca în front. În cazul în care nu v-ați dat seama despre cine este vorba, vă reamintim că liderul PMP Constanța, Claudiu Iorga-Palaz, a ajuns să trateze întregul județ ca pe propria curte. Poate afirmația pare prea răutăcioasă, dar este susținută de aproape fiecare acțiune a sa. De la aroganța afișată în prima ședință a CJC, când i-a tratat pe ceilalți consilieri ca pe copiii de grădiniță, până la zvonurile privitoare la faptul că le-a cerut unor angajați CJC să demisioneze pentru a lăsa locul unor persoane agreate de el, aproape toate acțiunile lui denotă un comportament care nu are nicio legătură cu principiile democrației. Iar faptul că vrea să cedeze statului român (prin Ministerul Transporturilor) cele 20% din acțiunile deținute de CJC la Aeroportul „Mihail Kogălniceanu“ este o nouă dovadă a faptului că Palaz tratează întregul județ ca pe preșul din fața ușii de la intrare. Iar singura sa justificare pentru această propunere este aceea că „CJC nu obține niciun venit de pe urma acestor acțiuni”, fără să explice cum a ajuns la această concluzie.

PARTIDELE MARI SE LASĂ DUSE DE NAS

Mai grav este faptul că partidele cu adevărat puternice, care au obținut procente mari la alegeri, nu iau niciun fel de atitudine și nu mișcă niciun deget pentru a opri un politician care abia a trecut pragul electoral la locale să facă legea într-un județ întreg. În momentul în care li s-a cerut părerea despre faptul că un politician pe care poporul nu dă mai mult de o ceapă degerată (cele 6% nu valorează mai mult) face legea, liderii politici din Constanța, care au negociat intens după alegeri pentru a pune mâna pe o bucată din ciolanul local, au tăcut mâlc. Niciun lider de organizație județeană a partidelor reprezentate în CJC nu a comentat despre acest subiect. Totuși, nu s-au sfiit să își exprime dezacordul cu privire la cedarea acțiunilor aeroportului. De exemplu, președintele ALDE Constanța, Mircea Banias, nu susține nicicum proiectul lui Palaz. „Nu știu care sunt rațiunile pentru care Palaz vine cu o astfel de propunere, dar nu e rău ca autoritatea locală să dețină acțiuni într-o companie deținută de stat, care poate influența viața economică a locuitorilor. De aceea, nu susțin un astfel de demers”, a declarat președintele ALDE, partid care s-a aliat cu PSD și PMP pentru președinția CJC. Nici social democrații, care dețin majoritatea în acest for, nu par prea încântați, cu toate că sunt destul de rezervați în această privință. „Este pentru prima dată când aud de așa ceva. Cu siguranță că propunerea se va discuta în Biroul Permanent Județean. În principiu, este bine ca o autoritate locală să dețină o parte din acțiunile unei companii care poate influența economia zonei”, a declarat prim-vicepreședintele PSD Constanța, Decebal Făgădău. La rândul său, președintele CJC, Horia Țuțuianu, și el membru PSD, s-a rezumat la a spune că această propunere va fi analizată atent în comisiile de specialitate ale CJC. După cum era de așteptat, liderul județean al opoziției - PNL, Gheorghe Dragomir, și-a exprimat dezacordul total vizavi de propunerea lui Palaz. „Nu susțin un astfel de demers care nu este concret fundamentat. Autoritățile locale trebuie să decidă ce se întâmplă în zona de competență”, a spus Dragomir. De fapt, nimeni nu este de acord cu cedarea acțiunilor Aeroportului „Mihail Kogălniceanu“ către stat. Cu toate acestea, nimeni nu ia atitudine pentru a mai tăia din elanul cuiva care are mai multă influență decât prevede legea... bunului simț.

CUM STĂ TREABA ÎN AEROPORTUL „MIHAIL KOGĂLNICEANU“?

În ciuda spuselor lui Palaz, că „acțiunile la Aeroportul „Mihail Kogălniceanu“ nu aduc nimic la CJC”, datele privitoare la valorile de trafic arată că implicarea autorităților județene a influențat pozitiv activitatea aeroportului. Potrivit informațiilor oficiale, disponibile inclusiv pe site-ul www.wikipedia.org, în 2007, înainte ca 20% din acțiunile aeroportului să fie preluate de CJC, compania a înregistrat 42.331 de pasageri. Anul următor, valorile de trafic au crescut cu peste 40%, fiind înregistrați 60.447 de pasageri. În 2015, Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu“ a înregistrat 78.556 de pasageri. Analizând aceste date, e ușor să ne dăm seama ce se va întâmpla dacă acțiunile vor fi cedate statului.

Citește și:

De ce vrea Palaz să schimbe acționariatul Aeroportului „Kogălniceanu“?

Cum a ajuns un politician de 5% să controleze CJC