Tot natura ne pune la îndemână modalităţi de a observa şi controla poluarea. Mușchiul de pe pietre și copaci ar putea constitui o modalitate ieftină de monitorizare a poluării din zonele urbane, potrivit cercetătorilor japonezi, informează Thomson Reuters Foundation. Acest ''bioindicator'' răspunde la poluare sau secetă schimbându-și forma, densitatea sau dispărând, fapt care le-ar permite oamenilor de știință să analizeze schimbările atmosferice, a spus Yoshitaka Oishi, profesor la Fukui Prefectural University. ''Această metodă este foarte eficientă din punct de vedere financiar și importantă pentru că se pot obține astfel informații despre condițiile atmosferice'', a declarat telefonic Oishi pentru Thomson Reuters Foundation. ''Mușchiul este o plantă întâlnită în toate orașele, așa că putem folosi această metodă în multe țări... are un mare potențial pentru a deveni bioindicator'', a spus Oishi, care a analizat 50 de specii de mușchi pentru realizarea studiului.
Orașele cu umiditate ridicată, în care mușchiul se dezvoltă foarte bine, ar putea beneficia cel mai mult de pe urma folosirii briofitelor - denumirea colectivă pentru mușchi - pe post de bioindicatori, adăugând că mușchii pot fi monitorizați în mediul lor natural sau cultivați în scopul analizei. Într-un studiu publicat în revista „Landscape and Urban Planning“, Oishi și colegii săi au descris modalitatea prin care au analizat efectul poluării cu azot, calitatea aerului și efectele secetei asupra mușchilor pe o suprafață de 3 km pătrați în zona orașului Hachioji, din nord-vestul Tokyo. Studiul a demonstrat tendința de accentuare a secetei în zonele cu un nivel ridicat de poluare cu azot. Cu toate acestea, cercetătorii nu au putut măsura efectiv puritatea aerului deoarece nivelul de poluare în zona cercetată nu era prea ridicat.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, populația urbană este expusă, într-un procent de 88%, unui nivel anual de poluare care depășește limitele admise. Asia de Sud-Est și țările din zona de est a Mării Mediterane înregistrează cea mai scăzută calitate a aerului, urmate de țările din America Latină și Africa.