Specialiştii americani şi chinezi au ajuns la concluzia că prăbuşirea unora dintre dinastiile aflate la putere în China a fost provocată şi de schimbările de intensitate a ploilor musonice. Cercetătorii au făcut această descoperire în urma analizei chimice a unei stalagmite vechi de 1.800 de ani, dintr-o peşteră din China, care a păstrat istoricul musonilor pînă în prezent. Stalagmitele sînt formaţiuni spectaculoase, compuse din carbonat de calciu, care se depune din apa ce se scurge din tavanul unei peşteri. Perioadele musonice cu ploi puţine, în consecinţă secetoase, au coincis cu prăbuşirea dinastiilor imperiale Tang, Yuan şi Ming. Analiza chimică a stalagmitei, situată în peştera Wangxiang din provincia Gansu din nord-vestul Chinei, a relevat ciclurile musonice ploioase sau uscate. Musonii sînt ploile care alimentează cu apă culturile ce hrănesc milioane de oameni în Asia. Aceeaşi analiză a relevat şi faptul că, în ultimii 50 de ani, gazele de seră şi aerosolii s-au impus în faţa variaţilor naturale şi au devenit factorul dominant de influenţare a musonilor. Micile variaţii în forma şi în compoziţia izotopilor de oxigen ai stalagmitei reflectă variaţiile cantitative ale ploilor căzute de-a lungul a mii de ani în jurul acelei peşteri. Prezenţa elementelor radioactive, precum uraniul şi toriul, în concentraţii mici, în acel depozit le-a permis cercetătorilor să stabilească vîrsta stalagmitei cu o precizie de doi ani. Stalagmita în cauză a crescut fără încetare, între anii 190 d.Hr. şi 2003 d.Hr..

Prin compararea înregistrărilor despre nivelul ploilor cu datele din istoria Chinei, echipa de cercetători ai Universităţii Lanzhou din China a descoperit că trei din cele cinci dinastii multiseculare chineze - Tang, Yuang şi Ming - s-au prăbuşit după cîteva decenii în care musonii de vară au adus ploi slabe, iar verile au fost secetoase. Musonii de vară se formează în Oceanul Indian şi se îndreaptă spre China. Cînd musonul este puternic, el ajunge pînă departe, în nord-vestul Chinei. Aceste ploi sînt vitale pentru cultura orezului. Dacă musonul este slab, ploile cad doar în sudul şi estul Chinei, privînd astfel centrul, nordul şi vestul Chinei de ploile de vară. Acest lucru a condus la recolte slabe de orez şi la înfometarea civililor. Musonii săraci în ploi au avut legătură nu doar cu decăderea dinastiei Tang, între anii 850 d.Cr. şi 940 d.Cr., ci şi cu dispariţia civilizaţiei Maya din America. Musonii bogaţi în ploi au contribuit la producţii mari de orez, la o creştere dramatică a populaţiei şi la o perioadă de stabilitate la începutul domniei dinastiei Song din nordul Chinei. Totodată, înregistrările despre musoni captate în stalagmită s-au potrivit perfect cu avansările şi retragerile gheţarilor elveţieni. Cercetătorii susţin că schimbările climatice au avut efecte devastatoare asupra populaţiilor locale. Datele conţinute de stalagmită relevă şi importanţa soarelui în ecosistemul natural mondial, prin influenţa pe care o are asupra temperaturilor din emisfera nordică. Cînd temperaturile cresc, musonul devine mai puternic, iar cînd temperaturile scad, musonul devine mai slab şi mai uscat. În ultimii 50 de ani, această corelaţie a fost inversată. Cercetătorii atribuie această inversare influenţei exercitate de emisia gazelor de seră şi a aerosolilor sulfataţi rezultaţi din activităţile umane.