Experți ai Asociaţiei Pro Consumatori (APC) continuă Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă - o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. De data aceasta, ei au achiziționat, din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), 34 de tipuri de muştar pe care le-au supus unui studiu ce a fost coordonat de către președintele APC, conf. univ. dr. Costel Stanciu. ”La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective: analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestor produse pentru prezentarea unor puncte de vedere; identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestor produse, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung”, potrivit APC. Tot APC precizează că în privinţa ingredientelor folosite la realizarea muştarului industrial s-au constatat următoarele: la 97% dintre produsele analizate s-a folosit apă ca principal ingredient; la 42% s-au folosit boabe de muştar, în proporţii ce variază între 10 şi 50%, în timp ce la 32% dintre acestea nu se precizează cantitatea de boabe de muştar folosită; la 44% s-a folosit făină de grâu; la 44% s-au folosit condimente neprecizate ca tip; la 29% s-a folosit gumă de xantan; la 26% s-a folosit făină de muştar, în proporţii ce variază între 15 şi 20%; la 15% s-a folosit amidon; la 12% zaharină ca îndulcitor artificial; la 12% arome; la 12% acid citric; la 9% acesulfam de potasiu ca îndulcitor artificial; la 9% gumă de guar etc. ”În cele 34 tipuri de muștar s-au identificat 9 aditivi alimentari: acid citric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, acesulfam de potasiu, gumă de xantan, gumă de guar, arome, disulfit de potasiu și tartrazină”, arată APC în documentul citat. Experții APC spun că ”arome” este un termen care se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă şi care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul. Cât privește E-urile întâlnite în unele produse, multe pot determina mari probleme de sănătate. De exemplu, E102 - tartrazină, colorant sintetic, a fost interzis în SUA, Norvegia, Austria pentru că a fost considerat răspunzător de agravarea astmului, de producerea de iritații la nivelul pielii și de distrugerea ADN-ului. În cazul E202 - sorbat de potasiu, conservant, este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Totodată, el poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman. E211 - benzoat de sodiu este un conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid, iar asupra lui planează suspiciuni cu privire la generarea unor alergii. Și exemplele pot continua. ”Consumatorii se așteaptă ca eticheta să reflecte cu exactitate conținutul și calitatea produsului, lucru care nu se întâmplă în cele mai multe situații. Înlocuirea făinii de muștar cu făina de grâu nu face altceva decât să modifice aroma și gustul caracteristic dat acestui produs de către boabele de muștar. De asemenea, folosirea aditivilor alimentari a devenit o practică obișnuită în industria alimentară”, a explicat președintele APC, în comunicat. Tot el a subliniat că trebuie evitate alimentele cu aditivi, deoarece creează mari probleme de sănătate pe termen lung. ”Aceștia au numai un rol tehnologic, acoperă calitatea scăzută a ingredientelor principale, creând percepții false privind anumite caracteristici organoleptice, cum ar fi aspectul, prospețimea, culoarea, gustul și aroma“, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu.