ODIHNĂ VEŞNICĂ Ne apropiem de cea de-a 13-a comemorare a atentatelor din 11 septembrie 2001, dar 41% dintre victimele surprinse în Turnurile Gemene nu au fost încă identificate, din totalul de 2.753. Familiile acestor persoane încă aşteaptă confirmarea oficială că cei dragi lor au murit. Totodată, peste opt mii de plicuri sigilate conţinând rămăşite umane au fost transferate către clădirea memorială din noul complex ridicat pe locul World Trade Center, unde îşi vor găsi odihna veşnică. Pentru identificarea victimelor surprinse în Turnurile Gemene a fost nevoie de analize ADN şi, de cele mai multe ori, rezultatele au fost neconcludente, fiind nevoie de teste suplimentare. Resturile umane au fost găsite în cantităţi mari de praf, fiind nevoie de operaţiuni delicate de separare şi curăţare pentru ca testul ADN să poată da un rezultat precis.

Municipalitatea din New York a inaugurat joi, în prezenţa preşedintelui Barack Obama, un muzeu dedicat victimelor de la 11 septembrie 2001, în cadrul unui proiect cu o mare încărcătură emoţională, marcat însă de numeroase polemici şi negocieri dificile. Cu trei ani întârziere, muzeul, construit pe locul în care se afla World Trade Center (WTC), va fi deschis pentru public pe 21 mai, după şase zile care vor fi rezervate familiilor victimelor, supravieţuitorilor şi echipelor de salvare.

AŞTEPTĂRI CONTRADICTORII Preşedintele Obama, însoţit de soţia sa, Michelle, a luat cuvântul în timpul ceremoniei de inaugurare după ce a vizitat muzeul şi Memorialul. Fostul primar new-yorkez Michael Bloomberg, în calitate de preşedinte al Memorialului şi al muzeului, guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, cel al statului New Jersey, Chris Christie, şi fostul primar aflat în funcţie în timpul atentatelor, Rudy Giuliani, au fost la rândul lor prezenţi la ceremonie. Muzeul subteran, cu şapte etaje şi o suprafaţă de 10.210 metri pătraţi, este situat între cele două bazine ale Memorialului deschis pe 11 septembrie 2011, pe locul în care au avut loc atentatele teroriste, în sudul Manhattanului. Memorialul a fost vizitat deja de peste 12 milioane de persoane. Proiectul nu a fost lipsit de probleme, ţinând cont de sensibilităţile americanilor şi, uneori, de aşteptările contradictorii legate de acest proiect, care a acumulat şi întârzieri, din motive financiare.

Vizitatorii dispuşi să plătească 25 de dolari, un preţ considerat prea mare de către unii, vor putea să descopere mii de obiecte personale ale victimelor, documente audio şi video, un fragment de scară pe care au coborât unii dintre supravieţuitori, dar şi două coloane din oţel care au rămas după prăbuşirea Turnurilor Gemene. Muzeul reprezintă un omagiu adus celor 2.983 de femei, bărbaţi şi copii ucişi în timpul atentatelor de la 11 septembrie 2001, dar şi celor şase persoane ucise în timpul unui prim atentat organizat la WTC, pe 26 februarie 1993. O expoziţie prezintă ceea ce s-a întâmplat pe 11 septembrie 2001 în cele trei locuri ale atentatelor, New York, Washington şi Pennsylvania, şi doreşte să analizeze evenimentele care au condus la aceste atentate, examinând totodată perioada de după tragedie şi felul în care acest eveniment a schimbat lumea. Subiectul este unul sensibil, mai ales prin prisma acelor aspecte care au legătură cu Islamul şi Jihadul. Un material video cu o durată de şapte minute ce prezintă creşterea în influenţă a organizaţiei teroriste al-Qaida a generat recent o serie de polemici. Un grup de consiliere interreligios, NYDIS, a solicitat în van ca înregistrarea să fie modificată, fiind îngrijorat că anumiţi vizitatori „nu posedă o cunoaştere generală a subiectului şi ar putea să iasă din muzeu asimilând al-Qaida cu Islamul în general”. Mai multe asociaţii musulmane au denunţat un conţinut posibil inflamator, acuzând folosirea termenilor „islamic“ şi „islamist“ ca o generalizare pentru al-Qaida.

Cea mai aprigă polemică are în vedere faptul că rămăşiţele pământeşti ale persoanelor rămase neidentificate în rândul victimelor de la 11 septembrie 2001, care nu au putut să fie asociate cu nicio probă ADN transmisă de familiile îndoliate, au fost transferate, cu solemnitate, într-un osuar de la subsolul muzeului. Anumite familii, provenind din diverse minorităţi etnice, au văzut în această iniţiativă „o insultă” sau chiar „un sacrilegiu”, considerând că acele rămăşiţe pământeşti nu îşi au locul într-un muzeu. Acel osuar, situat în spatele unui zid gravat cu un citat din poetul latin Vergilius despre datoria unui apel la memorie, nu face parte din muzeu, a precizat un purtător de cuvânt. Osuarul nu va fi deschis pentru public.