Creştinii ortodocşi au intrat, de astăzi, în ultima săptămînă a Postului Paştelui, numită şi Săptămîna Mare sau a Patimilor. Această perioadă, încărcată de dramatism, este necesară, însă, pentru a-i pregăti pe credincioşi să întîmpine, aşa cum se cuvine, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii: Învierea Domnului. După cum şi-a obişnuit vizitatorii, în decursul anilor, Muzeul de Artă Populară din Constanţa marchează Sărbătoarea Luminii prin organizarea de expoziţii specifice. La parterul instituţiei de cultură este deschisă, în această perioadă, o expoziţie de icoane care redau, cu precădere, scene din viaţa Mîntuitorului. Printre cele trei mari teme pe care specialiştii în etnografie le disting în lucrările iconarilor, un loc aparte îl ocupă ciclul hristologic. Icoanele care se încadrează în această tematică reflectă atît scene pozitive din viaţa Mîntuitorului - „Naşterea Domnului“ sau „Botezul lui Iisus Hristos“ -, dar şi momente încărcate de un dramatism profund, a căror rememorare se face anual, în Săptămîna Patimilor. Deosebit de sugestive sînt episoadele precum „Răstignirea“, „Plîngerea lui Iisus“ sau „Maica Domnului îndurerată“. Acestora li se adaugă şi scene semnificative, care redau bucuria Învierii Domnului. În patrimoniul Muzeului de Artă Populară se află valoroase icoane pe lemn şi pe sticlă, provenind din centre renumite de iconari precum Nicula, Gherla, Şcheii Braşovului, Ţara Oltului sau aparţinînd unor ateliere de şcoală greacă şi rusă (secolele XVIII-XIX).

Tradiţionala expoziţie de icoane este completată de o amplă expoziţie cu caracter temporar, găzduită de cele două săli de la parterul muzeului. Intitulată sugestiv „Interiorul ţărănesc de sărbătoare“, expoziţia reflectă aspecte din locuinţele rurale, aflate în prag de sărbătoare. Dacă începutul şi mijlocul postului pascal s-au înscris sub semnul moderaţiei şi al smereniei, în Săptămîna Mare, ţăranul român din toate zonele etnografice ale ţării se preocupă de redarea veşmîntului sărbătoresc al locuinţei, pentru a întîmpina, aşa cum se cuvine, Învierea Domnului. Astfel, nu doar sufletul omului se purifică în această perioadă, ci şi locul unde acesta îşi desfăşoară existenţa. Expoziţia, care se desfăşoară în cele două săli dedicate manifestărilor temporare, îi permite vizitatorului „să pătrundă“ în „camera curată“ sau în „camera „bună“ a locuinţei ţărăneşti, acolo unde se păstrau cele mai frumoase ţesături, hainele de sărbătoare şi zestrea fetelor de măritat. Un rol important îl ocupă, în acest spaţiu, icoana, aşezată pe peretele de răsărit. Alături de icoanele pe lemn sau pe sticlă, elementele care alcătuiesc interiorul ţărănesc de sărbătoare sînt scoarţele, ştergarele sau ceramica decorativă. Interioarele redate în expoziţia Muzeului de Artă Populară sînt reprezentative pentru zonele etnografice ale ţării: Transilvania, Moldova, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea de Sud şi de Nord.

Expoziţia de icoane şi cea care redă interiorul ţărănesc sînt completate cu ouă încondeiate, provenind din Dobrogea, Maramureş, dar mai ales din Bucovina.