Incontestabil, sediul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) este o clădire-etalon a Pieţei Ovidiu, a zonei peninsulare şi a oraşului de la malul mării. Depozitar ale unor artefacte de valoare inestimabilă, pragul instituţiei de cultură este trecut, anual, de mii de turişti din toate colţurile ţării şi ale lumii, care îşi pot înscrie numele în cartea de oaspeţi a muzeului. Cu o istorie de peste 130 de ani - prima menţionare a unui muzeu de istorie la Constanţa este făcută în 1879 - instituţia şi-a început existenţa în cel de-al doilea sediu al Primăriei Constanţa relativ recent, în anul 1977, cu prilejul manifestărilor prilejuite de Centenarul Independenţei.

Construcţia noului sediu al Primăriei, numită, atunci, Palatul Comunal, a presupus cea mai importantă sistematizare a Pieţei Ovidiu. Pentru acest lucru a fost nevoie de nenumărate exproprieri şi vânzări de loturi, care nu s-au făcut deloc uşor, terenurile din piaţa centrală a oraşului, numită pe atunci Piaţa Independenţei, fiind foarte scumpe. Planurile celui de-al doilea sediu al Palatului Comunal au fost realizate de celebrul arhitect Victor Ştefănescu, care îşi leagă numele de alte clădiri etalon pentru oraşul de la malul mării, printre care se află şi moscheea Carol I. Lucrările, foarte comentate în epocă, au început în acelaşi an, dar au fost sistate în 1912, deoarece fondurile alocate fundaţiilor - care trebuiau să fie mult mai adânci (17 metri) decât se prevăzuse iniţial (aprox. 5-7 metri) - erau insuficiente.

Piatra fundamentală a actualului sediu al Muzeului de Istorie şi Arheologie a fost pusă pe 22 mai 1912, în prezenţa Alteţei Sale, Principele Ferdinand. În 1913, lucrările au fost din nou sistate şi reluate în primăvara lui 1914, fiind oprite şi reluate în 1919 până în 1921, an care a coincis şi cu finalizarea imobilului. Astfel, actualul sediu al MINAC este una dintre clădirile a cărei construcţie se ridică pe o perioadă foarte mare, costurile fiind pe măsură. Recepţia s-a făcut la 11 iunie 1921, fiind date în folosinţă subsolul, parterul şi primul etaj.

Înainte de Primul Război Mondial, numeroşi pictori şi-au oferit serviciile pentru a decora sala de consiliu a Primăriei constănţene - cunoscută drept Sala Pictată - care, astăzi, poartă numele regretatului arheolog Adrian Rădulescu, fost director al MINAC. Printre aceştia s-au aflat Marius Bunescu şi Ion Theodorescu-Sion. Ideea realizării frescei a fost reluată în anul 1968, fiind realizată în viziune neo-bizantină de către Niculina Dona Delavrancea şi Gheorghe Popescu.

În prezent, MINAC este supus unui amplu proiect de consolidare inclus în proiectul „HIPERB - Muzeu al secolului XXI pentru turiştii din Constanţa”, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013.