Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, a semnat, ieri, împreună cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Răzvan Murgeanu, contractul de finanţare pentru proiectul „HiPERB - Muzeu al secolului XXI pentru turiştii din Constanţa”. Proiectul are o valoare de 2,5 milioane de euro şi are ca obiectiv consolidarea Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa. Un alt obiectiv al proiectului este readucerea acestei clădiri în poziţia de emblemă a oraşului Constanţa şi punerea şi mai mult în valoare a statuii lui Ovidiu. „Astăzi semnăm contractul de finanţare al acestui proiect HiPERB. Mai există un astfel de proiect HiPERB, care este într-o fază de evaluare, la Ministerul de Finanţe, fiind vorba despre un parteneriat între Guvernul Elen, cel al României şi CJC. Acest proiect este o completare a ceea ce se semnează astăzi şi prevede extinderea Muzeului Naţional de Istorie Naţională şi Arheologie şi a Edificiului Roman Mozaic. Zona peninsulară a fost de foarte multe ori criticată pentru faptul că nu se reuşeşte reabilitarea ei. Prin semnarea finanţării proiectului facem un pas important. Putem spune că, prin demararea proiectului de consolidare a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, începem, de fapt, reabilitarea zonei peninsulare”, a declarat preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu. El a mai spus că, pe perioada lucrărilor, muzeul nu va fi închis, însă vor exista anumite restricţii. Obiectivul general al proiectului este reprezentat de creşterea gradului de atractivitate al regiunii sud-est, printr-o investiţie reală adusă culturii, tradiţiilor şi turismului, care va contribui în mod direct la punerea în valoare a patrimoniului cultural şi la consolidarea identităţii proprii. Obiectivul specific constă în realizarea lucrărilor de consolidare ale clădirii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, reprezentate, în mare măsură, de execuţia unor lucrări prin care se va reface şi suplimenta structura de rezistenţă a clădirii muzeului constănţean, în scopul aducerii acesteia la un nivel care să corespundă normelor tehnice în vigoare. Secretarul de stat a menţionat că banii alocaţi pentru acest proiect sunt cam la limită. „Vreau să vă spun că problema acestui Muzeu, ca şi construcţie, este foarte greu de rezolvat. Prima construcţie de beton armat a fost ridicată în 1914. Această clădire a Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie nu are decât muguri de beton, fără a avea o centură de beton armat, drept pentru care prezintă un mare risc. Cred că cei care se vor prezenta la licitaţie nu vor sublicita decât dacă vor să-şi piardă licenţele, eventual”, a afirmat Murgeanu. Pe lângă consolidarea pe direcţie verticală, este necesară şi realizarea unui planşeu general de beton armat peste mansardă, deoarece, în timpul cutremurului de pământ de la 4 martie 1977, aceasta a fost serios avariată. Durata de implementare a proiectului este de 19 luni.

Clădirea în care îşi desfăşoară în prezent activitatea Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, construită într-o perioadă de 10 ani, între 1911 şi 1921, se află în Piaţa Ovidiu. Este o construcţie monumentală masivă, ce domină întreaga piaţă, cu faţade expresive, concepută de arhitectul Victor Ştefănescu, unul dintre elevii şcolii de arhitectură create de marele arhitect Ion Mincu. În faţa intrării principale în clădire se află statuia poetului Ovidiu. În vecinătatea muzeului se găsesc mai multe obiective istorice şi de interes turistic, precum “Edificiul roman cu mozaic”, “Termele antice”, “Farul Genovez”, Catedrala “Sfinţii Petru şi Pavel”, “Casa cu lei” sau Cazinoul de pe faleza oraşului Constanţa. Clădirea a fost, pentru o bună perioadă de timp, sediul Primăriei Constanţa. Clădirea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie constituie o dominantă arhitecturală şi urbanistică a întregii zone peninsulare.