Turiştii şi publicul larg le trec, adesea, pragul, pentru a-şi încânta privirea şi a-şi hrăni spiritul cu bogăţiile pe care le adăpostesc, fără a le asculta povestea tainică. Impozante şi bine conservate din punct de vedere arhitectonic, clădirile simbol ale Constanţei care adăpostesc sediile muzeelor constănţene au o istorie fascinantă. Aşezat într-o zonă pitorească, Muzeul de Sculptură „Ion Jalea” - subsecţie a Muzeului de Artă Constanţa - construit în stil naţional, cu elemente brâncoveneşti, adăposteşte, din anul 1968, lucrările maestrului dobrogean născut la Casimcea.

Însă istoria clădirii nu începe odată cu cea a instituţiei de artă. Încă dinainte de a se construi actualul edificiu, pe locul său se ridica imobilul comandantului Portului Constanţa, Nicolae Macri, care avea să-l găzduiască în locuinţa sa pe însuşi principele Carol I, în anul 1878. Imediat după Primul Război Mondial, pe locul fostei case avea să se ridice locuinţa marelui moşier Constantin Pariano. „Pariano era un mare moşier, care avea moşie la Valu lui Traian - pe vremea aceea, Hasancea - unde avea un conac splendid, care mai există şi astăzi. Avea o mare întindere de pământ, unde făcea agricultură după cele mai noi metode europene. Era un moşier iluminat, pentru că metodele lui experimentale erau studiate la Facultatea de profil din Bucureşti, iar lui îi făcea o mare plăcere să găzduiască profesorii şi studenţii veniţi în practică pe moşia sa. A avut şi o herghelie extraordinară şi a organizat primele curse de cai”, spune directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu.

Planurile clădirii sunt semnate de arhitectul Victor Stephănescu, de numele căruia se leagă şi construcţia altor clădiri importante ale vechii Constanţe: casele Ecsarhu şi Cănănău, cel de-al doilea sediu al Primăriei, din Piaţa Ovidiu - actualul Muzeu de Istorie Naţională şi Arheologie şi moscheea Carol I. „Ceea ce este cel mai important, din punct de vedere al continuităţii şi destinelor caselor, este că atât la viitorul Muzeu „Ion Jalea”, cât şi în conacul său de la Hasancea, Pariano avea colecţii de artă”, a subliniat criticul şi istoricul de artă Doina Păuleanu.

Actualul Muzeu memorial „Ion Jalea”, constituit din dorinţa expresă a marelui sculptor de a dona Constanţei lucrările sale, a avut, până în 1968 - anul primei donaţii a lui Jalea - mai multe destinaţii, printre care şi Consulat englez sau sediu al Serviciului Maritim Român.