Turiştii români şi străini care au ales să îşi petreacă vacanţa estivală pe litoralul românesc pot cunoaşte, prin intermediul vizitelor de documentare, istoria Dobrogei. Printre cele mai importante monumente şi muzee ale spaţiului aflat între Dunăre şi Marea Neagră, se numără şi Muzeul „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi, care este conceput ca un lapidarium, în care sînt expuse piesele figurate originale ale monumentului triumfal Tropaeum Traiani, dar şi o serie de vestigii arheologice, descoperite pe şantierele de la Adamclisi şi din împrejurimi. „Expoziţia urmăreşte atît dovedirea vechimii locuirii geto-dacilor pe aceste meleaguri sud-dobrogene, cît şi continuitatea de locuire a poporului român în acest spaţiu geografic, în care romanizarea s-a derulat în modul cel mai profund”, a explicat muzeograful Cecilia Paşca, din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Printre exponatele care evidenţiază existenţa unor comunităţi omeneşti în zona localităţii Adamclisi, se numără fragmentele ceramice care aparţin culturii neolitice Hamangia, care au fost scoase la suprafaţă chiar pe platoul pe care a fost înălţată cetatea Tropaeum Traiani. De asemenea, în vitrine sînt expuse şi obiecte din ceramică geto-dacică, din perioada secolelor V – III î. Hr., care au fost descoperite în perimetrul localităţiilor Adamclisi, Zorile, Ion Corvin, dar şi în necropola getică de la Bugeac. Dintre aceste exponate se remarcă urnele funerare şi ceştile ceramice cu toartă (căţui), care erau utilizate în gospodării, cu ocazia unor ritualuri religioase.

Legăturile pe care autohtonii le-au avut cu coloniile greceşti de la Pontul Euxin sînt scoase în evidenţă prin expunerea mai multor amfore greceşti, care datează din perioada secolelor III – II. î. Hr. Epoca romană este evidenţiată la Muzeul „Tropaeum Traiani” printr-un bogat material arheologic, în care sînt incluse inscripţii, fragmente arhitectonice, ceramică de uz comun sau de lux, unelte cu diverse întrebuinţări şi podoabe, piese scoase la suprafaţă pe teritoriul cetăţii sau în mormintele din apropiere.

„În muzeu sînt expuse fragmentele inscripţiei dedicative de pe baza hexagonală a monumentului triumfal, dar şi fragmente de stele funerare, care datează din secolele II – III d. Hr.. Dintre stelele funerare expuse se evidenţiază cea a lui Daizus, care a fost ucis în anul 170 d. Hr., în timpul atacului costobocilor asupra cetăţii. Caracterul deosebit al acestui monument epigrafic este dat de faptul că fiii lui Daizus poartă nume romane”, a declarat muzeograful Cecilia Paşca. Mai mult, sînt prezentate în muzeu şi inscripţii care confirmă faptul că veterani ai unor unităţi militare romane au staţionat pe teritoriul Dobrogei, cum ar fi Legiunea a V-a a Macedoniei.