Dacă românii ar cumpăra produsele găsite în magazine direct de la producător, cu siguranţă preţul ar fi mult mai mic. Dar, pentru că la preţul de producător se adaugă alte diverse sume, preţul final (care ajunge la cumpărător) poate fi şi dublu faţă de cel de fabricaţie. În primul rând, în preţul final se regăseşte şi transportul produsului, adică preţul benzinei. Apoi, urmează chiria spaţiului în care magazinul îşi desfăşoară activitatea, facturile la utilităţi (apă, canal, lumină etc.), precum şi diverse alte cheltuieli făcute de vânzătorul final (magazin sau supermarket). În aceste condiţii, nu este de mirare că românii stau cu sufletul la gură de fiecare dată când sunt anunţate majorări de tarife la carburant, gaze, energie electrică sau alte utilităţi. Fiori reci le provoacă şi declaraţiile producătorilor agricoli, care, după fiecare anotimp secetos, sau după fiecare inundaţie, anunţă scumpiri la pâine sau la carne. Cu alte cuvinte, indiferent de veriga lanţului produs-magazin comercial, fiecare din cei implicaţi vrea să-şi scoată banii investiţi, iar acest lucru se poate întâmpla numai pe spinarea omului de după tejghea, cel care cumpără produsul.

ATENŢIE LA DREPTURILE DE AUTOR Dacă până acum românii erau atenţi doar la tarifele utilităţilor şi produselor agricole de bază (grâu, seminţe de floarea-soarelui), de acum înainte ar face bine să urmărească şi tarifele practicate de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR) pentru cei care difuzează muzică ambientală. Pentru că, în viitorul apropiat, vom plăti mult mai mult pe produsele cumpărate, dacă le achiziţionăm dintr-un supermarket/hipermarket care difuzează muzică pentru clienţii săi. Reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) au anunţat că produsele comercializate în marile centre comerciale se vor scumpi pentru a compensa recenta triplare a sumelor pe care le plătesc pentru muzica ambientală. Vicepreşedintele AMRCR, Alexandru Vlad, a declarat că, dacă până în 2011, un magazin de 15.000 de metri pătraţi (suprafaţa medie a unui hipermarket) plătea, pentru drepturile de autor, 1.270 de lei pe lună, acum plăteşte 3.600 de lei, adică 43.200 de lei pe an. „Orice cost trebuie acoperit din activitatea curentă, iar acest lucru nu poate fi, în niciun caz, în beneficiul consumatorului. Legătura cu clientul este foarte simplă: orice comerciant încearcă, pe cât posibil, să-şi acopere costurile. Se poate spune şi că Horia Moculescu, Marius Ţeicu sau Adrian Iorgulescu scumpesc mâncarea românilor”, a spus vicepreşedintele AMRCR.

MONOPOL LEGAL Alexandru Vlad a adăugat că, spre deosebire de alte state, legislaţia românească nu le permite magazinelor să negocieze cu compozitorii şi interpreţii care decid să se dezafilieze de la organismele de gestiune colectivă. „În acest fel, este lezat, în opinia mea, însuşi dreptul la asociere liberă, cât timp autorii operelor muzicale sunt obligaţi la o asociere forţată. Însăşi constituţionalitatea reglementărilor legale în cauză ar trebui temeinic analizată. Sumele pe care toţi membrii AMRCR le plătesc pentru muzica ambientală sunt foarte mari, în special cele datorate Uniunii Compozitorilor, ele fiind calculate în funcţie de suprafeţele de vânzare ale magazinelor. Având în vedere că avem de-a face cu un monopol, chiar dacă este vorba de un monopol legal, credem că un cuvânt greu ar trebui să-l aibă în această dispută şi Consiliul Concurenţei”, a afirmat Alexandru Vlad. El a afirmat că magazinele nu pot renunţa la muzica ambientală, care creează o atmosferă plăcută atât pentru clienţi, cât şi pentru angajaţi. Cu toate astea, sunt şi magazine care au renunţat la fundalul sonor. „Preţul energiei a crescut, preţul alimentelor a crescut, drepturile de autor pentru muzica din magazine au crescut. Fiecare bănuţ în plus ajunge să se regăsească în preţurile de la raft. Cum, însă, salariile nu urmează aceeaşi traiectorie, ne străduim pe cât putem să ne protejăm clienţii prin preţuri cât mai bune, aşa că am preferat să nu mai dăm muzică în magazinele noastre”, a explicat directorul general al unui lanţ de hipermarket-uri. De cealaltă parte, preşedintele UCMR, Adrian Iorgulescu, a declarat că toţi banii încasaţi pentru muzica ambientală din magazine se duc către autori. Taxele se plătesc atât pentru muzica autohtonă, cât şi pentru cea străină. „Banii pentru Madonna se duc către ea, iar cei pentru Michael Jackson către moştenitorii acestuia”, a completat Iorgulescu. El a mai spus că triplarea redevenţelor a făcut obiectul unor negocieri şi că, oricum, sumele care se plăteau înainte erau derizorii.