Ştim demult că muzica îmblânzeşte fiarele şi ostoieşte sufletele chinuite. În ultima vreme însă, există tot mai multe dovezi științifice care atestă efectul terapeutic al muzicii. Ceea ce era deja o intuiție pentru Pitagora începe acum să capete contur în diverse studii medicale. Drept rezultate, unele evocă stabilizarea semnelor vitale ale pacienților, altele nevoia scăzută de sedare în timpul unei intervenții chirurgicale sau faptul că ajută copiii prematuri să ia în greutate. Specializările medicale în care este folosită muzica în scop terapeutic sunt multiple - oncologie, terapie intensivă, pediatrie, cardiologie, recuperare sau psihiatrie. Ca și cum ar fi un ''medicament'' magic pentru pacient, care nu trebuie decât să o asculte, scrie ziarul spaniol „ABC“.

Muzica în sine este capabilă să influențeze diverse funcții. Activează zonele creierului legate de plăcere, determinând chimic și electric un răspuns al unor neurotransmițători precum dopamina. Poate modifica ritmul cardiac, respirația și temperatura corpului. Dar pe lângă terapia prin muzică, care necesită participarea activă a pacientului și este tot mai răspândită, trebuie strânse dovezi științifice despre efectele ascultării pasive, pentru a crea un protocol uniform pentru toate spitalele.

Spitalul universitar ''12 De Octubre'' din Madrid și ONG-ul spaniol ''Música en Vena'' sunt în căutarea acestor dovezi medicale, într-o investigație aprobată de Comitetul de etică pentru cercetare științifică (CEIC) al spitalului. Prima descoperire a echipei ''Músicos Internos Residentes'', așa cum a fost numit programul, sugerează că muzica ajută la reducerea anxietății, la îmbunătățirea ritmului cardiac al pacienților internați la terapie intensivă, ajută la o recuperare mai rapidă, reduce percepția de durere la pacienții cu dureri cronice pelviene, are efect de relaxare și facilitează alăptarea sugarilor. Din noiembrie, au fost difuzate 720 de ore de muzică live pentru pacienții de la terapie intensivă, neonatologie și recuperare. Au participat 120 de pacienți de la terapie intensivă, 28 de la recuperare și 30 de nou-născuți, în timp ce medicii au efectuat o monitorizare a parametrilor fiziologici și neuropsihologici. Cu toate că datele sunt încă în curs de studiu, s-a putut vedea cum pulsațiile unei persoane în terapie intensivă se stabilizează când pacientul ascultă o partitură de Bach sau cum un nou-născut se lipește de pieptul mamei sale și începe să se hrănească atunci când ascultă prima dată un cântec de leagăn flamand șoptit. Studiul va fi în curând extins la Neurologie, Hematologie și Cardiologie.

În urmă cu peste un deceniu, dr. Francisco Javier Ruza de la Spitalul de copii La Paz din Madrid a propus testarea efectelor muzicii asupra nou-născuților. Într-unul dintre primele studii în acest domeniu care au fost realizate în Spania, medicul și echipa sa au descoperit că ascultarea muzicii de către copii de șase luni internați la terapie intensivă le-a îmbunătățit ritmul cardiac și respirator, saturația de oxigen în sângele arterial, funcția pulmonară și chiar rezultatele testelor de confort, care evaluează gradul de satisfacție al copilului. ''Sunt îmbunătățite toate aspectele la nivel medical și biologic'', spune Ruza.

În acest spital continuă studiile asupra nou-născuților, pentru a confirma răspunsul lor la nivel biologic, dar și asupra femeilor însărcinate. După confirmarea beneficiilor de către studiul-pilot, utilizarea terapeutică a muzicii s-a extins și în alte zone din spital. Se aplică, de exemplu, copiilor în preoperator, pentru a atenua anxietatea, sau celor care suferă de cancer. În plus, tehnica s-a extins cu succes la Spitalul General pentru adulți, în neurologie, terapie intensivă și îngrijiri paliative.

Tot mai mulți medici explorează aplicarea muzicii în diferite specialități.

O operaţie cu... muzică pe fundal doare mai puţin

În 2011, Stefan Koelsch, doctor în neuroștiințe, muzician și psiholog, a condus un studiu cu 50 de pacienți care au suferit o intervenție chirurgicală de șold cu anestezie locală și a constatat că cei care au ascultat muzică clasică pe tot parcursul procesului au avut un consum mai mic de propofol, ceea ce înseamnă că nevoia lor de sedare a scăzut cu 10 - 15 la sută, în timp ce nivelurile de cortizol, hormonul stresului, au fost, de asemenea, cu circa 20 la sută mai scăzute decât la grupul de control.

''Percepția durerii este unul dintre aspectele pentru care au fost adunate probe privind efectul muzicii'', spune neurologul Yerko Ivanóvic, care participă la proiectul muzical al spitalului ''12 de Octubre''. Durerea are trei dimensiuni, una senzorială, una emoțională și alta cognitivă, iar muzica este capabilă să le modifice pe ultimele două. ''Muzica activează aceleași zone ale creierului ca și plăcerea fizică. Aceasta are ca rezultat un răspuns chimic și electric al unor neurotransmițători care sunt eliberați în situații plăcute'', spune Ivanovic, citat de „ABC“ în articolul publicat recent.

Dar toate tipurile de muzică au acest efect? ''Există muzică ce are un efect evident, deoarece este cel mai mult studiată'', spune Ivanovic. El dă ca exemplu muzica din perioada clasicismului și cea barocă. "Poate din cauza percepției arhitecturii muzicale, este atât de perfectă încât pare să aibă un efect pozitiv", explică el. Cu toate acestea, există un alt factor clar care influențează rezultatele: gusturile pacientului. "Efectul muzicii este modulat de gusturile lor", spune medicul.

În acest sens, un studiu prezentat în 2013 la Societatea Europeană de Cardiologie a arătat că a asculta muzică timp de 30 de minute pe zi, în special muzica preferată de fiecare persoană, îmbunătățește funcția endotelială a inimii, vitală pentru reglarea funcției vasculare pentru producerea de oxid nitric și alte vasodilatatoare.

În parte, introducerea muzicii în spitalele spaniole a fost legată de necesitatea de a umaniza mediul de asistență medicală. ''Trebuie să facem aceste locuri confortabile, prietenoase și optimiste'', explică Carmen Martínez de Pancorbo, director al spitalului ''12 de Octubre''. Totul influențează recuperarea și "spitalul nu este un loc ușor pentru pacienți sau familiile lor și de multe ori nici pentru profesioniștii din domeniul sănătății". Spitalele îi schimbă pe oameni, le provoacă anxietate, frică, stres sau tulburări de somn. "(Spitalele) Nu sunt cei mai buni parteneri în drumul spre recuperarea sănătății. Pentru a atenua aceste efecte, trebuie să transformăm aceste locuri", spune ea. La fel gândește și dr. Ruza. "În umanizarea vieții din spital, terapia muzicală are propriul rol, îi face pe pacienți să se simtă mai bine, iar o dispoziție pozitivă ajută la lupta împotriva bolii, este foarte important". În timp ce Yerko Ivanóvic este convins că muzica poate deveni un ''medicament'' suplimentar, ''fără efecte secundare''.