Rusia va face tot posibilul pentru a despăgubi Europa Occidentală pentru gazele furate de Ucraina din sistemul de conducte de tranzit, dar societatea ucraineană Naftogaz trebuie să plătească pentru aceasta, a afirmat preşedintele Gazprom, citat de Kyiv Post, în ediţia electronică. „Vom cumpăra cantitatea lipsă de gaz pentru a compensa deficitul de livrări, sau de fapt pentru furtul gazului rusesc destinat cumpărătorilor noştri occidentali de pe teritoriul ucrainean”, a spus Aleksei Miller, într-o întrevedere de luni cu premierul rus Vladimir Putin, potrivit agenţiei Interfax-Ukraine, citate de Kyiv Post. Întrebat de Putin cine “va plăti pentru gazul care este scos ilegal din conductă”, Miller a răspuns că “Naftogaz va trebui să facă acest lucru”. Gazprom “va face tot posibilul pentru a compensa această cantitate de gaze, folosind căi alternative”, a spus Miller. “În special, se vor mări livrările de gaz rusesc prin Belarus şi Polonia şi de asemenea prin conducta Blue Stream”, a adăugat el. În prezent, Ucraina datorează Gazprom 614 milioane de dolari pentru gazele livrate în 2008 şi dacă va continua să fure gaze din sistemul de conducte pentru export, “această datorie se va ridica, în curînd, la miliarde de dolari”, a continuat directorul general.

Chişinăul susţine că nu a sustras gaze din conducta de tranzit

Chişinăul a respins acuzaţiile formulate de autorităţile de la Kiev privind furtul de gaze ruseşti destinate ţărilor europene, a refuzat să mai cumpere energie electrică din Ucraina şi va reduce importurile de mărfuri din această ţară, relatează Deutche Welle în ediţia electronică. Luni dimineaţă, compania ucraineană Naftogaz, care intermediază livrarea gazelor către clienţii europeni, a anunţat că \"din motive necunoscute, Republica Moldova foloseşte practic întregul volum de gaze din conducta de tranzit care duce spre România, Turcia, Bulgaria, Grecia şi Macedonia\". În declaraţia Naftogaz se precizează, de asemenea, că \"acţiunile comune ale Gazprom şi ale companiei afiliate, Moldova-Gaz, contribuie la destabilizarea livrărilor către ţările din Balcani şi determină acuzaţii neîntemeiate faţă de Ucraina\". În replică, ministrul moldovean al Economiei, Igor Dodon, a declarat că Ucraina caută un ţap ispăşitor: \"Probabil este vorba de o încercare de a da vina pe alte ţări, pe unde trece tranzitul de gaze spre Europa. Republica Moldova are un contract pe cinci ani, semnat în 2006. Momentan, Republica Moldova primeşte gaze în strictă conformitate cu acest contract\".

Kievul a acuzat Chişinăul că fură gaze după ce Republica Moldova a încetat, de la 1 ianuarie, să mai cumpere energie electrică din Ucraina. În prezent, cea mai mare parte a ţării primeşte energie de la Centrala de la Cuciurgan, subordonată regimului separatist de la Tiraspol. Mai mult, preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a cerut Guvernului să ia măsuri pentru a reduce volumul mărfurilor importate din Ucraina. Motivul furnizat de şeful statului ar fi \"minimizarea pericolul importului inflaţiei care a afectat Ucraina”.

Viktor Iuşcenko avertizează că Rusia ar putea întrerupe livrările de gaze via Ucraina

Preşedintele ucrainean a apreciat, marţi, într-un mesaj adresat liderilor europeni, că Rusia ar putea întrerupe complet livrările de gaze naturale via Ucraina. „Viktor Iuşcenko este de părere că partea rusă doreşte o reducere considerabilă, chiar o oprire, a tranzitului gazelor naturale ruseşti către consumatorii europeni, via Ucraina”, se arată în mesaj.

Gazprom a anunţat însă că face tot posibilul pentru a preveni întreruperea furnizării de gaze către UE, dar compania nu este „omnipotentă”, a declarat, ieri, vicepreşedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev. „În pofida încercărilor noastre de a negocia cu partea ucraineană, nu am fost contactaţi de nimeni de cinci zile şi sîntem informaţi prin intermediul presei”, a declarat Medvedev. El poartă negocieri cu parteneri din Londra în privinţa furnizării de gaze către UE.

Disputa Rusia-Ucraina = creşterea preţurilor în Marea Britanie

Disputa dintre Rusia şi Ucraina în domeniul gazelor ar putea conduce la creşterea preţurilor în Marea Britanie, a avertizat marţi compania Centrica, deşi Guvernul de la Londra a apreciat că problema nu va afecta livrările pe piaţa britanică, transmite Reuters. Continuarea disputei dintre autorităţile ruse şi ucrainene referitoare la preţul gazelor ar putea determina majorarea preţurilor de vânzare en-gros în Marea Britanie şi ar obliga furnizorii britanici să importe mai mult din Europa continentală, a declarat un purtător de cuvînt al Centrica, proprietarul retailerului British Gas. Aproximativ 20% din gazele ruseşti furnizate în Europa tranzitează Ucraina, iar unele state din sudul şi estul continentului, printre care şi România, sînt afectate de decizia Rusiei. “Preţurile spot din Europa continentală sînt mai ridicate decît în Marea Britanie. Dacă problema dintre Rusia şi Ucraina se va prelungi, situaţia din Marea Britanie se va schimba. Preţurile spot vor creşte şi în Marea Britanie şi vom fi nevoiţi să importăm gaze din Europa”, a arătat purtătorul de cuvînt. Marea Britanie dispune în prezent de rezerve suficiente de gaze, cu toate că are capacitatea de a stoca numai necesarul pentru două săptămîni. Departamentul britanic pentru Energie şi Schimbări Climatice a cerut autorităţilor de la Moscova şi Kiev să îşi rezolve divergenţele. “Susţinem apelul UE pentru ca livrările de gaze să fie reluate imediat, iar cele două părţi să reia negocierile în vederea rezolvării rapide a acestei dispute comerciale”, se arată într-un comunicat al Departamentului.

Bulgaria - ostatec al disputei dintre Rusia şi Ucraina

Premierul Serghei Stanişev a discutat ieri cu omologul său rus, Vladimir Putin, cu vicepremierul ucrainean Ivan Vasiunik şi cu directorul Gazprom, Aleksei Miller, cerînd informaţii obiective despre aprovizionarea cu gaze a Bulgariei. “Bulgaria nu poate deveni ostatic într-o dispută bilaterală între Rusia şi Ucraina. Insistăm ca toată lumea să-şi îndeplinească obligaţiile, iar UE să ia măsuri de urgenţă pentru a rezolva problema livrărilor pentru Balcani”, a spus el. Premierul rus i-a răspuns lui Stanişev că, în perioada 1 - 5 ianuarie, Ucraina a deturnat 65 de milioane de metri cubi de gaze naturale, destinate altor ţări. În cursul discuţiei, Putin şi-a exprimat regretul pentru faptul că Bulgaria, care achită cu regularitate sumele datorate Gazprom, se numără printre ţările cel mai grav afectate de criză.

Vicepremierul ucrainean a prezentat însă un cu totul alt punct de vedere, susţinînd că Gazprom a redus drastic volumul de gaze naturale livrat. Stanişev a afirmat că, în această situaţie, este necesar un observator independent, de tipul unei companii multinaţionale elveţiene, pentru a monitoriza livrările ruse şi tranzitul pe teritoriul ucrainean.

Reuniune extraordinară în PE, joi, pe tema crizei gazelor

Comisia de Afaceri Externe din Parlamentul European (AFET) şi Delegaţiile PE pentru relaţiile cu Ucraina, respectiv Rusia, vor avea, joi, o reuniune extraordinară, determinată de reducerea, respectiv sistarea, de către Gazprom a furnizării cu gaze către mai multe state europene. Reuniunea va fi co-prezidată de europarlamentarul Adrian Severin, se arată într-un comunicat al delegaţiei PSD din PE. „Această reuniune a apărut ca o necesitate. În cadrul ei, urmează a fi audiaţi atît membri ai conducerii Gazprom, respectiv Naftogaz, cît şi înalţi oficiali ucraineni şi ruşi, pentru a asculta argumentele tuturor părţilor şi a dezbate soluţiile care se impun”, a apreciat Adrian Severin. Potrivit eurodeputatului social-democrat, în cazul în care criza declanşată nu va fi rezolvată repede, “se va ajunge la grave tulburări ale vieţii cotidiene a cetăţenilor şi ale funcţionării unităţilor industriale, în condiţiile în care lumea se află deja sub presiunea crizei economico-financiare globale”. Menţionăm că Adrian Severin este preşedintele Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Ucraina şi membru AFET.

Sistarea livrarii gazului va afecta credibilitatea Rusiei pe termen lung în Europa

Sistarea furnizarii de gaz Ucrainei de catre Rusia este o reeditare a disputei de acum trei ani dintre cele doua tari, iar faptul ca, la fel ca în 2006, se produce în anotimpul rece ar trebui sa accentueze hotarîrea tuturor europenilor de a-si diminua dependenta fata de Rusia în ceea ce priveste resursele energetice, titrează „The Times”. Sistarea furnizarii de gaz nu este cu totul neasteptata. Timp de mai multe luni, Moscova si Kievul s-au aflat în pragul dezastrului, nereusind sa cada de acord asupra unui nou contract. Ambele parti au mizat pe faptul ca, probabil, consumatorii aveau sa le sustina argumentele; astfel, ambele tari au facut un lobby fervent în rîndul opiniei publice occidentale. Moscova a acuzat Ucraina de a fi furat din gazul destinat tarilor occidentale. Rusii au cerut UE sa monitorizeze cantitatea de gaz furnizata si sa exercite presiuni asupra Ucrainei. La rîndul sau, Kievul a insistat asupra faptului ca trebuie sa redirectioneze o parte din gaz pentru a mentine presiunea din conducte. Ucraina acuza Rusia ca manipuleaza transporturile de gaz si a protestat împotriva a ceea ce numeste agresivitatea ruseasca, declansata de eforturile Ucrainei de integrare în NATO. Europa Occidentala, prinsa la mijloc, încearca sa ramîna neutra în aceasta disputa. Potrivit “The Times”, ambele tari sînt vinovate. Argumentul adus de Ucraina, ca nu poate plati pretul cerut de Rusia, este subminat de logica preturilor de pe piata energiei. Certurile dintre presedintele Iuscenko si Iulia Timosenko, cu care rivalizeaza pentru statutul de lider al Revolutiei Portocalii, a împiedicat ajungerea la un compromis. În acelasi timp, este cît se poate de probabil ca Ucraina sa fi deturnat o parte din gazul destinat altor tari, în speranta ca va stîrni furia acestora vizavi de furnizorul rus, ce detine monopolul, scrie sursa citata. Oricare i-ar fi argumentele de ordin legal, actiunile Moscovei sînt profund daunatoare credibilitatii sale ca furnizor de energie catre Europa, subliniaza ziarul britanic. În repetate rînduri, premierul rus Vladimir Putin s-a folosit de resursele tarii sale pentru a pedepsi sau santaja foste republici sovietice - în special Georgia - care au îndraznit sa se opuna în vreun fel hegemoniei Moscovei. Asemeni embargoului arab asupra petrolului din anul 1973, confruntarile periodice cu Rusia au fortat Occidentul sa caute alte surse si alte tipuri de energie, dorind sa devina cît mai curînd independent din punct de vedere energetic. Fara îndoiala, Moscova nu este obligata sa-si vînda gazul sub pretul pietei, dar sistarea furnizarii de energie aduce cu sine si pierderea încrederii si credibilitatii pe termen lung.