Inconfundabil, genial, „multitask”, omul-orchestră, generos şi lider de trupă. Hanno Hofer e timişorean prin naştere, este regizor, actor, scenarist şi muzician. Între 1990 şi 1992, a studiat Istorie sud-est europeană la Berlin şi între 1994 şi 1998, Film şi Regie la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. Aici, l-a întâlnit pe Cristian Mungiu şi, împreună cu acesta şi cu cameramanul Oleg Mutu, a pus bazele firmei de producţie „Mobra Films\". Regizează scurtmetrajele „Telefon în străinătate\", „Dincolo\" şi „Ajutoare umanitare\", premiate la Festivalul Internaţional al Şcolilor de Film din Munchen, Festivalul de Film Est-European de la Cottbus şi CineMAiubit, Bucureşti. În cinematografie, una din ultimele contribuţii notabile e regizarea a două segmente din miturile urbane comuniste cuprinse în „antologia\" „Amintiri din Epoca de Aur\" (2009), pentru care compune şi coloana sonoră.

Trupa Nightlosers, al cărei lider este, s-a înfiinţat în 1994, după ce a concertat, împreună cu alţi prieteni, fără să-şi fi propus acest lucru, într-un club privat. La Constanţa, recent, a ajuns în „Doors”, club pe care l-a umplut cu prieteni vechi şi noi ai trupei. După concert, Hanno a acordat cotidianului „Telegraf” un interviu în exclusivitate.

Reporter (R.): Ce înseamnă oraşul de la malul mării pentru Nightlosers?

Hanno Hofer (H.H.): Pentru Nightlosers, Constanţa înseamnă multe concerte, chiar de la începutul nostru, ca trupă. Înseamnă multe show-uri în cluburi şi pe la diverse festivaluri din zonă, dar pentru mine, personal, înseamnă şi mai mult, pentru că unele din primele concerte în care am cântat vreodată în faţa unui public s-au întâmplat aici, la Constanţa, cu Harry Tavitian, Corneliu Stroe şi alţii, chiar înainte de 1989. Am amintiri plăcute de atunci şi pot să zic că pentru un public mare am cântat pentru prima dată în Constanţa.

R.: Cum regăsiţi publicul constănţean?

H.H.: Un public foarte bun, ca de obicei. A fost duminică (n.r. - concertul din clubul Doors), multă lume se gândea la munca de luni, dar noi ne simţim bine oricum, nu contează dacă sunt zece sau două sute de oameni. Preferăm să cântăm pentru zece oameni care înţeleg ce facem şi le place, decât pentru două sute de oameni care vorbesc şi nu ne bagă în seamă.

R.: Spectacol 100% live...

H.H.: Mă interesează să apar peste tot, dar nu cu orice preţ. Evident, ne-am bucura să fim mai difuzaţi, să fim invitaţi în mai multe emisiuni. Contează şi despre ce emisiuni e vorba. Cu cea mai mare plăcere mă duc la „Garantat 100%”. Au fost şi alte emisiuni, în care am putut cânta live, iar asta e foarte important, pentru că nu ştim să facem playback, n-am învăţat încă, e o meserie destul de grea. Sunt mulţumit cu situaţia în care ne aflăm acum.

R.: Cui „faceţi cinste” cu noul album?

H.H.: Ultimul nostru album are un titlu de lucru, „Cinste lor\" şi cred că va rămâne acesta. Până nu vede lumea coperta, nu se poate exprima despre cine e vorba în „cinstea\" asta. Indirect, e cinstea noastră!.