Într-o misiune spaţială de pregătire a întoarcerii americanilor pe Lună, ce va avea loc în jurul anului 2020, NASA a lansat, joi, cu succes, sondele lunare LRO şi LCROSS. Racheta Atlas V a fost lansată de la baza aeriană din Cape Canaveral din Florida, din apropiere de Centrul Spaţial Kennedy, la ora 21.32 GMT, iar separarea finală a avut loc după 45 de minute. Agenţia spaţială americană intenţionează să trimită astronauţi pe Lună, într-un proiect de explorare spaţială dezvăluit în 2004, de fostul preşedinte american George W. Bush. Aceste sonde fac parte din prima etapă a acestui proiect, care pregăteşte misiunile spaţiale cu echipaj uman la bord către Marte şi celelalte planete ale sistemului nostru solar. Preşedintele Obama a hotărît să reanalizeze acest program, denumit Constellation, dar, fără să repună în chestiune, pînă în prezent, principalele lui obiective. Miercuri, senatorul democrat Bill Nelson, care a efectuat un zbor la bordul unei navete spaţiale, a declarat că bugetul NASA pentru acest program este insuficient.

Sondele LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter) şi LCROSS (Lunar Crater Observation and Sensing Satellite) reprezintă prima misiune din acest proiect. Obiectivele principale ale modulului LRO pentru această misiune de 12 luni sînt cartografierea suprafeţei lunare, identificarea posibilelor zone de aselenizare, căutarea eventualelor urme de gheaţă pe Lună şi măsurători precise ale temperaturii solului şi a radiaţiilor cosmice. LRO, o sondă cu o greutate de 1.916 kilograme (din care 898 litri de carburant), va fi plasată pe orbita lunară, survolînd satelitul terestru la o altitudine de 50 de kilometri. Călătoria ei de pe Terra spre Lună măsoară 384.000 de kilometri şi va dura patru zile. Sonda LCROSS, lansată la bordul aceleeaşi rachete Atlas V, are ca misiune cercetarea urmelor de apă într-un crater din apropierea polului sudic lunar, unde emanaţiile de hidrogen detectate cu ajutorul misiunilor precedente au semnalat prezenţa gheţii. Modulul LCROSS va rămîne ataşat, în timpul zborului spre Lună, care va dura trei luni, de al doilea modul al rachetei Atlas V, denumit Centaur, de care se va separa cu puţin timp înainte ca acesta să se prăbuşească într-un crater lunar. LCROSS, cu o greutate de 891 de kilograme, va avea aceeaşi soartă, patru minute mai tîrziu, pentru ca cele nouă instrumente de la bordul lui, din care trei spectrometre, să aibă timpul necesar să colecteze şi să analizeze particulele proiectate în spaţiul extralunar, în urma şocului provocat de prăbuşirea modulului Centaur şi să le transmită spre Terra. Impactul modulului Centaur, a cărui greutate este de 2,36 de tone, va echivala cu detonarea unei tone de material explozibil şi va ridica aceste particulele din solul lunar pînă la o înălţime de şase kilometri, formînd un crater cu un diametru de 20 de metri şi o adîncime de patru metri. Telescopele terestre şi spaţiale, inclusiv celebrul Hubble, vor fi setate să urmărească acest impact şi să facă măsurătorile programate. Costul total al celor două sonde este de 579 de milioane de dolari, din care 500 de milioane de dolari reprezintă costul modulului LRO.