Robotul american Curiosity îşi continuă drumul spre planeta Marte, a anunţat NASA, care a restrâns aria în care va coborî sonda americană, cu scopul de a câştiga timp în misiunea sa de explorare. Misiunea va avea o durată de aproape doi ani iar obiectivul principal al robotul Curiosity este acela de a căuta eventualele urme ale unei vieţi microbiene din trecutul planetei Marte.

Lansat pe 26 noiembrie 2011, de la baza spaţială Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spaţială cel mai greu, de circa 900 kilograme şi cel mai sofisticat trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, va atinge solul marţian pe 6 august, în jurul orei 05.31 GMT, în apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri. NASA a redus suprafaţa zonei în care Curiosity va coborî pe Marte la un dreptunghi cu laturile de 20 kilometri şi şapte kilometri, spre deosebire de zona prevăzută iniţial, care avea laturile de 25 kilometri şi 20 kilometri. Agenţia spaţială americană a ales acea zonă întrucât crede că acolo ar putea găsi mai uşor depozite sedimentare bogate în urme ale unei eventuale vieţi microbiene din trecutul planetei. Din punct de vedere statistic, rata de reuşită este mai mică de 40%. După ce robotul Curiosity va ajunge pe Marte, oamenii de ştiinţă vor trebui să aştepte 14 minute pentru a avea confirmarea, acesta este intervalul de timp necesar pentru ca semnalul să ajungă pe Terra. Totuşi, savanţii americani au precizat că această manevră ar putea să dureze mult mai mult, în funcţie de locul în care sonda va coborî, iar acel interval de confirmare ar putea fi prelungit cu mai multe minute sau chiar ore sau poate chiar o zi sau două.

Cele trei sonde aflate pe orbita lui Marte, două americane (Mars Reconnaissance Orbiter şi Mars Odyssey) şi una europeană (Mars Express), se vor poziţiona pentru a intercepta transmisiunile radio emise de Curiosity, cu ocazia coborârii în atmosfera marţiană. Un braţ al robotului, realizat din teflon, va preleva eşantioane din solul marţian. Aceste eşantioane vor fi transferate în interiorul robotului, pentru ca instrumentele de la bordul său să analizeze şi să identifice compuşii minerali şi chimici. Însă mici fragmente de teflon ar putea să se amestece cu eşantioanele de roci marţiene, riscând astfel să falsifice rezultatele analizelor. Curiosity este de două ori mai lung şi de cinci ori mai greu decât precedenţii roboţi trimişi pe Marte, Spirit şi Opportunity şi este echipat cu zece instrumente ştiinţifice. Roverul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de înaltă definiţie şi un dispozitiv cu laser care îi permite să analizeze ţintele aflate la o distanţă de până la şapte metri. Robotul Curiosity, montat pe şase roţi şi alimentat de un generator nuclear, posedă şi un braţ articulat lung de 2,1 metri, capabil să foreze până la şase centimetri în interiorul rocilor - o premieră pentru misiunile de pe Marte. Eşantioanele recoltate vor fi înmagazinate într-unul dintre cele două laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate. Alte instrumente vor monitoriza mediul înconjurător, pentru a detecta în special metanul, adeseori asociat cu prezenţa vieţii pe Terra, dar care a fost deja găsit şi pe Marte, în anumite anotimpuri, de o sondă americană ce a fost plasată pe orbita marţiană.