Lansarea navetei spaţiale Atlantis, care a avut loc sîmbătă, marchează reluarea zborurilor regulate americane către Staţia Spaţială Internaţională a cărei construcţie a fost întîrziată de acidentul navetei Columbia din urmă cu trei ani. Cu şase astronauţi la bord, între care o femeie, s-a desprins de pămînt de la Centrul Spaţial Kennedy din sud-estul statului Florida şi zburînd deasupra Oceanului Atlantic.

Prevăzută iniţial pentru 27 august, lansarea navetei Atlantis a fost amînată de şase ori din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile şi a unor probleme de ordin tehnic. Examinînd fotografiile şi înregistrările făcute în momentul lansării, inginerii de la NASA au constatat că nicio bucată din spuma izolantă nu s-a desprins de rezervorul Atlantis în timpul primelor două minute. Riscul desprinderii spumei izolante în timpul acestor prime două minute este un motiv de nelinişte pentru NASA de la accidentul în care a fost distrusă naveta Columbia, în 2003.

La două minute după lansare, cele două rachete auxialiare ale Atlantis s-au separat, potrivit planului, pentru a cădea înapoi în oceanul Atlantic, de unde vor fi recuperate şi reutilizate. Naveta şi-a urmat ascensiunea fără incidente timp de aproape nouă minute, către orbita terestră, lăsînd în urmă o dungă albă de vapori pe cerul albastru. Rezervorul extern s-a desprins şi el de navetă la mai puţin de opt minute de la lansare, imediat după oprirea celor trei motoare criogenice ale navetei, căzînd apoi în Oceanul Pacific. Ajunsă pe orbită la 225 de kilometri deasupra Terrei, Atlantis şi-a pornit cele două motoare ce servesc pentru manevrarea în spaţiu, pentru a atinge o altitudine de 350 de kilometri, care i-a permis să pornească în cursa spre Staţia Spaţială Internaţională, adocarea fiind prevăzută pentru astăzi.

Echipajul, comandat de Brent Jett, de 47 de ani şi de copilotul Chris Ferguson, de 44 de ani, trebuie să livreze şi să instaleze, în timpul misiunii, două module de ansamblare, precum şi o a doua antenă solară pentru a dubla puterea electrică a Staţiei. Instalarea acestor elemente, ce cîntăresc, în total, 16 tone, necesită trei ieşiri în spaţiu, ce vor fi efectuate de două echipe de astronauţi şi vor dura peste 20 de ore. NASA a prevăzut un total de 16 zboruri pentru a termina construcţia Staţiei Spaţiale Internaţionale, de acum pînă în 2010, an în care se vor retrage trei dintre navetele flotei. Construcţia odată terminată va avea dimensiunile unui teren de fotbal şi va cîntări peste 453.000 de kilograme fiind considerată crucială pentru întoarcerea americanilor pe Lună, prevăzută pentru anul 2018 şi, pe termen mai lung, pentru misiunile de colonizare a planetei Marte.

Staţia Spaţială Internaţională este un proiect de peste 100 de miliarde de dolari, ce a început în 1998, odată cu lansarea modulului de control Zarya, construit de ruşi şi modulului american Unity. La acest proiect cooperează 15 ţări: Statele Unite, Canada, Japonia, Rusia şi 11 naţiuni membre ale Agenţiei Europene Spaţiale. În plus, Brazilia şi Italia vor contribui şi acestea la suma necesară pentru implementarea proiectului. Odată finalizată, construcţia va aduna, în total, 100 de zboruri în spaţiu pe cinci tipuri diferite de vehicule de lansare. Totodată, pînă la finalizare, astronauţii vor face peste 140 de ieşiri în spaţiu, totalizînd aproape opt sute de ore.