Agenţia spaţială americană (NASA) va încerca, cu ajutorul următorului său robot trimis pe Marte, să producă oxigen la suprafaţa Planetei Roşii. Următorul robot pe care NASA îl pregăteşte pentru Marte ar trebui să ajungă în jurul anului 2021. Robotul va trebui să realizeze pe Marte şapte experimente ştiinţifice, care au ca scop să deschidă calea pentru viitoare misiuni cu echipaj uman şi să caute urme ale unor forme de viaţă. Printre cele şapte experimente pe care acest robot le va realiza se numără transformarea dioxidului de carbon, care domină atmosfera rarefiată a planetei, în oxigen. Oxigenul ar fi util pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman, precum şi pentru producerea combustibilului necesar pentru misiunile de întoarcere pe Terra. Robotul va fi echipat cu două camere video 3D şi o staţie meteorologică experimentală, alături de alte instrumente care vor totaliza 40 de kilograme.

Roverul Mars 2020, conceput pe baza proiectului Curiosity, robotul care în prezent se află pe Planeta Roşie, va fi lansat în iulie - august 2020 şi ar trebui să coboare pe suprafaţa lui Marte în 2021, după o călătorie de nouă luni. Greutatea sa totală va fi de 950 de kilograme, iar instrumentele cu care va fi echipat valorează 130 de milioane de dolari. În total, robotul va costa 1,9 miliarde de dolari.

NASA a decis să micşoreze numărul de instrumente cu care va echipa robotul, pentru că cele de pe Curiosity cântăresc 75 de kilograme, cu scopul de a face loc unor echipamente în care vor fi stocate mostrele de roci prelevate de pe Marte. NASA speră că aceste mostre vor fi aduse pe Terra în timpul unor misiuni viitoare. Producerea de oxigen pe Marte este un proiect ambiţios, întrucât combustibilii necesari misiunilor de întoarcere sunt grei şi scumpi. De asemenea, o rezervă de oxigen ar fi esenţială astronauţilor care ar ajunge pe Marte. Anunţul privind viitorul rover creat de NASA vine după cel potrivit căruia micul robot Opportunity, lansat de NASA pe Marte în 2004, este vehiculul care a parcurs cea mai lungă distanţă în spaţiul extraterestru. Astfel, de la sosirea pe Marte, Opportunity, propulsat cu ajutorul energiei solare, a parcurs 40 de kilometri, doborând recordul anterior stabilit de robotul Lunokhod 2, lansat de fosta URSS pe Lună în 1973. În prezent, Opportunity explorează craterul Endeavour de pe Marte. ”Descendentul” său, robotul Curiosity, a parcurs, la rândul său, 8,6 kilometri de când a ajuns pe Marte, în august 2012. Lunokhod 2, care a ajuns pe Lună pe 15 ianuarie 1973, a parcurs 39 de kilometri în mai puţin de cinci luni. Această cifră se bazează pe calcule recente, realizate cu ajutorul unor imagini transmise de un modul de recunoaştere aflat pe orbita Lunii, pe care se pot vedea urmele lăsate de Lunokhod pe solul lunar.

EVOLUȚIA SISTEMULUI SOLAR Nu numai NASA are cu se mândri. Sonda spațială Rosetta se apropie de obiectivul misiunii sale: întâlnirea cu cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenkoson. Sonda europeană Rosetta, care a parcurs peste șase miliarde de kilometri în spațiu și care a fost lansată în urmă cu zece ani, se apropie de sfârșitul misiunii sale: înscrierea pe orbita cometei 67P / Ciuriumov-Gherasimenkoson. Rosetta va ajunge la destinație la 6 august și se va afla la o distanță de doar 100 de kilometri de cometa căreia va încerca să-i descifreze secretele. Miza este de a înțelege mai bine evoluția sistemului solar, de la geneza acestuia. Niciun vehicul spațial, înainte de Rosetta, nu s-a mai înscris pe orbita unei comete. ”La 100 de kilometri, faza de apropiere s-a terminat”, a declarat Sylvain Lodiot, responsabil al operațiunilor de zbor din cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA). Înainte de setarea sondei spațiale pe modul hibernare, în iunie 2011, întrucât aceasta nu dispunea de lumină suficientă pentru alimentarea cu energie, oamenii de știință de la ESA au programat trezirea internă a Rosettei, în ianuarie 2014. Cu ajutorul sondei Rosetta, ESA își propune să descifreze evoluția sistemului solar, de la geneza acestuia, prin intermediul analizării cometei 67P / Ciuriumov-Gherasimenko, pe care o va întâlni în cursul săptămânii, pentru a călători pe orbita acesteia, până la sfârșitul anului 2015. Această misiune de arheologie spațială și-a luat numele de la Rosetta, un fragment dintr-o stelă egipteană, piatra care l-a inspirat pe Champollion să descifreze hieroglifele egiptene, la începutul secolului al XIX-lea.