Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj, va începe un proiect de scanare cu tehnologie NASA a graniţei Imperiului Roman - Limes - de pe teritoriul României, demersul făcând parte din procedura de introducere a zonei respective în patrimoniul UNESCO. Coriolan Opreanu, cercetător la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj, a declarat, ieri, că se doreşte obţinerea de date despre patrimoniul arheologic prin imagini din satelit şi prin tehnici de scanare aeriană cu laser. ”Noua tehnologie ar ajuta arheologii români să scurteze timpul de cercetare clasică, prin săpături arheologice, şi să poată întocmi documentaţia pentru introducerea în patrimoniul UNESCO a Limes-ului roman. Ce caută NASA în această ecuaţie? Este vorba despre obţinerea de date despre patrimoniul arheologic prin imagini satelitare şi prin alte tehnici foarte noi de scanare aeriană cu laser şi cu alte metode care se aplică de multă vreme în Vest, în domeniul protecţiei patrimoniului arheologic”, a explicat profesorul Opreanu.

Noua tehnologie de scanare a fost aplicată experimental de specialiştii institutului pe o suprafaţă de circa zece kilometri pătraţi, într-o zonă împădurită, unde monumentele nu pot fi nici măcar puse pe hartă pentru că nu se văd. Această scanare cu laser din aer, printr-un program special, elimină pădurea din imagine şi prezintă modelul digital al terenului, ca şi cum nu ar fi arborii deasupra. Altădată, arheologii săpau zeci de ani fără să ştie unde şi când vor ajunge. Acum, cu aceste tehnici noi, se pot vedea contururile clădirilor şi, acolo unde se consideră necesar, se fac săpături în puncte-cheie, care aduc lămuriri rapide. Proiectul de scanare iniţiat se referă la întreg Limes-ul roman, care porneşte din Banat, de la Dunăre, trece prin Transilvania, pe Valea Someşului, după care coboară pe râul Olt până în Muntenia, unde ajunge, din nou, la Dunăre. ”Pot fi sute, chiar mii de kilometri. Într-o primă fază, cred că ne vom opri doar la Transilvania şi Banat”, a mai spus Coriolan Opreanu.

Siturile romane din judeţul Cluj ce aparţin sistemului graniţei de nord a Daciei romane sunt: Turda (Potaissa), unde a funcţionat un castru legionar construit după mijlocul secolului al doilea de către Legiunea a V-a Macedonica; Gilău, unde există ruinele unui castru auxiliar ocupat, din prima jumătate a secolului al doilea, de o trupă de cavalerie de 500 de soldaţi originari din Africa; Bologa (comuna Poieni), unde a fost un castru auxiliar ocupat consecutiv de două trupe de infanterie, considerat una dintre cele mai importante fortificaţii de unde porneşte graniţa romană de nord-vest; Hodişu (comuna Poieni), unde se află o fortificaţie de mai mici dimensiuni, care proteja turnurile romane de pe graniţa de vest; Negreni (comuna Negreni), unde este o fortificaţie de mai mici dimensiuni, care supraveghea valea Crişului Repede, situată în faţa turnurilor de pe graniţa de vest; Gherla, unde a funcţionat un castru auxiliar ocupat de o trupă de cavalerie, şi Căşeiu, unde era un castru auxiliar construit şi ocupat de trupe de infanterie cu detaşamente de cavalerie venite din Anglia de azi, una dintre cele mai importante fortificaţii ale Daciei, cu o aşezare civilă aferentă şi o aşa-numită staţie de beneficiari, una dintre foarte puţinele atestate în Imperiul Roman.

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj, va colabora în acest proiect cu International Council of Monuments and Sites (ICOMOS), din SUA, cu care se va încerca accesarea de fonduri internaţionale. Douglas C. Comer, director în cadrul ICOMOS, a declarat, la rândul său, că se doreşte o comparare a Limes-ului roman din Dacia cu Limes-ul roman din Iordania, unde s-au desfăşurat cercetări similare. Proiectul va fi coroborat cu cel început anul trecut de Consiliul Judeţean Cluj şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), de includere a Limes-ului roman din judeţul Cluj în patrimoniul UNESCO, cu scopul protejării siturilor istorice.