Pentru milioane de români, gestionarea veniturilor proprii a devenit un adevărat coşmar, în condiţiile în care, în ultimii ani, deşi salariile au scăzut, preţurile la toate produsele şi serviciile au crescut. Cu facturi din ce în ce mai mari la întreţinere, lumină, gaze (unde e cazul), şi rămânând cu sume infime pentru achiziţionarea alimentelor, mulţi părinţi proveniţi din categoriile defavorizate au ales să-şi abandoneze copiii în grija statului, în speranţa că vor avea parte de-o viaţă mai bună. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Constanţa, anul trecut, numărul copiilor abandonaţi în unităţile sanitare de la nivelul judeţului a fost de aproape 200. „Din păcate, aceste cifre ne plasează pe primul loc în ţară în ceea ce priveşte copiii părăsiţi în unităţile sanitare. Nu este vorba numai de secţiile de maternitate, ci şi de secţiile de pediatrie. Practic, sunt copii pe care părinţii îi aduc pentru îngrijiri medicale, pentru ca apoi să-i abandoneze”, a declarat directorul adjunct din cadrul DGASPC, Mihaela Ristea. Pentru anul în curs, reprezentanţii DGASPC se aşteaptă la creşterea numărului de abandon. Numai în prima jumătate a anului 2012, în spitalele şi clinicile constănţene au fost „uitaţi” de părinţi 125 de micuţi. „Ne aşteptăm ca până la finalul anului cazurile de abandon să depăşească cifra de 200”, a mai spus Mihaela Ristea.

HALATELE ALBE ŞI... PĂRINŢI Problema este că cifra mare a copiilor abandonaţi nu face altceva decât să afecteze serios, şi aşa sărace, bugetele spitalelor. Managerii acestor spitale sunt aproape disperaţi când văd că banii, foarte puţini, se duc pe cazuri care nu ţin de competenţa lor. Nimeni nu-i poate alunga însă pe aceşti copii din spitale. Se depun eforturi mari, atât din partea conducerilor unităţilor sanitare, cât şi din partea cadrelor medicale, a studenţilor. Cu toţii vin în ajutorul celor mici. Infirmiere, asistente medicale, medici, studenţi, pun mână de la mână şi încearcă, pe cât posibil, să-i facă pe cei mici fericiţi. Chiar dacă nu reuşesc, pe deplin, să înlocuiască dragostea de mamă, de multe ori cei mici reuşesc să zâmbească. Le sunt cumpărate hăinuţe, lapte praf, pampersi, jucării. Studenţii medicinişti în an terminal sunt şi cei care au ceva mai mult timp liber şi reuşesc să se joace cu ei, dar şi să-i consulte, să-i facă să vorbească, ce-i drept pe limba lor. Zâmbesc, râd, plâng, fără însă ca cele care le-au dat viaţă să-i vadă.

SOS LEGISLAŢIE! În luna iulie a acestui an, problema copiilor abandonaţi în spitale a fost din nou pusă în discuţie de către autorităţile din Constanţa, dar şi de către conducerea SCJU - unitate sanitară care se „loveşte” în mod direct de această problemă. „Tragem un nou semnal de alarmă asupra legislaţiei privind protecţia copilului cu probleme de sănătate. Avem în Clinica de pediatrie 16 copii abandonaţi, dintre care patru cu probleme grave de sănătate”, declara, în iulie, managerul SCJU, dr. Dan Căpăţână. El a spus că nu se poate interveni în cazul lor, din punct de vedere medical, întrucât nu există aprobarea părinţilor, care nu sunt de găsit. SCJU poate să-i îngrijească, le poate stabiliza funcţiile vitale, însă nimic mai mult, spunea managerul. Cei mici nu pot fi duşi în centrele de plasament întrucât acestea nu au în alcătuire personal medical, deci nu are cine să-i îngrijească, aşa cum se întâmplă în căminele de bătrâni, de exemplu. „Vrem să fie aduse modificări legislative în acest sens. De asemenea, vrem să fie modificată şi Legea privind tutorele copiilor. Trebuie să fie desemnat şi altcineva, nu doar preşedintele Consiliului Judeţean. De exemplu, eu propun ca SCJU să fie un alt tutore. Eventual să fie întocmită o comisie de medici, medicul care-l operează, medicul curant”, preciza managerul, criticând „hiatusul legislativ”. Nu este admis ca într-o clinică a unui spital cu regim de urgenţă, un pacient care a fost tratat să stea chiar şi peste un an pentru că nu are unde să se ducă. Astfel clinica pierde bani, dar se alege şi cu indicatori mult prea mici, fapt care dezavantajează unitatea sanitară. La iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, conducerea SCJU, CJC, Direcţia de Sănătate Publică şi Protecţia Copilului au făcut demersuri astfel încât legislaţia care îi vizează pe copiii abadonaţi în spitale să se modifice, să nu mai dezavantajeze spitalele.

NUMĂR RECORD DE MAME-COPIL Pe lângă numărul mare de familii care şi-au întors privirea de la proprii copii, judeţul nostru se confruntă şi cu un număr record de mame minore, numărul acestora aproape dublându-se faţă de anul trecut. „Ceea ce este mai grav, pe lângă numărul mare de cazuri, este şi scăderea mediei de vârstă în rândul mamelor minore. Dacă în anii trecuţi aceste naşteri aveau loc în rândul fetelor de 16-17 ani, acum întâlnim tinere mămici cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani”, a spus directorul adjunct din cadrul DGASPC. Potrivit datelor Direcţiei, până în prezent, la nivelul judeţului nostru, au fost înregistrate 27 de naşteri în rândul tinerelor sub 18 ani, în condiţiile în care, anul trecut, numărul mamelor minore a fost de doar 15. Un număr şi mai mic a fost înregistrat în 2010, când doar 7 adolescente au trecut pragul maternităţilor pentru a aduce pe lume o nouă viaţă. „Ne aşteptăm ca până la finalul acestui an numărul acestor cazuri să crească”, a mai spsu directorul adjunct Ristea, care a precizat că 80% din mame sunt de etnie romă.