Fostul premier Adrian Năstase a declarat, astăzi, la finalul unei dezbateri care a avut loc la Fundația Europeană Titulescu, că România este foarte aproape de zona de conflict din Ucraina, iar situația trebuie urmărită cu atenție și înțelepciune: "Există o foarte mare preocupare în legătură cu ceea ce se întâmplă în Ucraina. Lucrurile au pornit mai demult, ne aducem aminte de anul 2004, de "Revoluția portocalie", de evoluțiile care au avut loc după aceea, de ceea ce a însemnat în mare măsură mutarea unei frontiere între Est și Vest sau între Occident și Uniunea Sovietică și apoi Rusia, de la Zidul Berlinului în zona de contact care s-a apropiat foarte mult de frontiera exterioară a Uniunii Sovietice și apoi a Rusiei. De aici, o anumită enervare pe care am observat-o în ultima vreme, după evenimentele din iarna anului trecut de la Kiev, încercarea de schimbare a președintelui cu o anumită formulă care se înscria într-un fel în Parteneriatul Estic al Uniunii Europene și o frustrare tot mai puternică a Rusiei, care observa că după, să spun, "înghițirea" Germaniei, după extensia în zona foștilor sateliți din Europa de Răsărit ai Uniunii Sovietice, din zona Țărilor Baltice până în spațiul de Sud, România, Bulgaria, practic UE și, de asemenea, Statele Unite au devenit extrem de interesate de încercarea de a pătrunde, spuneau liderii ruși, în spațiul fostei Uniuni Sovietice". Potrivit acestuia, de la acest moment "a apărut în mod evident ideea de a juca Crimeea contra Kosovo", în termeni de principii de drept internațional, dar și ideea de a nu permite organizațiilor occidentale — UE și chiar și NATO — să ajungă până la frontiera existentă dintre Ucraina și Rusia: "În felul acesta s-a creat o zonă tulbure, o zonă care este în momentul de față controlată de așa-numiții separatiști și în ideea probabil a Rusiei de a crea o zonă tampon. (...) Asta este până la urmă situația pe teren, și, sigur, de aici diferitele tipuri de interese europene în cadrul lor: interesele Germaniei, interesele Franței, negocierile la vârf — ceea ce este o premieră pentru ultimele decenii, felul in care s-au derulat recent la Minsk discuțiile între președintele Hollande, cancelarul Merkel, președintele Ucrainei și președintele Rusiei". În opinia fostului șef al diplomației, acest "patrulater" în final a reușit să rezolve o chestiune de tip militar. "Situația militară a generat un armistițiu, care probabil că va intra în vigoare în 15 februarie. Dar, după părerea mea, rămâne în continuare arhitectura politică, problematica politică, în opinia mea nerezolvată încă. Și probabil că deocamdată avem o primă etapă, în care pe de o parte sancțiunile împotriva Rusiei au creat o anumită nervozitate și probleme economice poate și datorită scăderii prețului petrolului în ultimele luni, în partea cealaltă un anumit tip de interese pe care americanii au încercat să le genereze prin rezolvarea, prin crearea unei platforme de relaționare militaro-strategică dinspre România, Polonia, Turcia, spre zona Rusiei. Iar Rusia pe de altă parte a încercat, în mod evident, prin evoluțiile din Ucraina, evoluțiile recente din Grecia pe care încearcă să le folosească în scop propriu și printr-un anumit blocaj care s-a văzut și astăzi în Republica Moldova în ceea ce privește formarea guvernului, deci iată o încercare de a păstra un anumit ”buffer” — o anumită zonă tampon — și vedem de aici cele două abordări divergente. Din păcate, România este foarte aproape de toată această zonă de conflict și va trebui să urmărim cu atenție și cu înțelepciune ceea ce se va întâmpla în perioada următoare", a subliniat președintele Fundației Titulescu.