Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie menită să clarifice condiţiile de aplicare a sancţiunilor pe care forul le impune anumitor state sau cetăţenilor acestora. Adoptată în unanimitate de cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, rezoluţia, propusă de Statele Unite şi Franţa şi susţinută de alte opt ţări, vizează în esenţă facilitarea procedurii de radiere a anumitor persoane de pe listele ce conţin numele cetăţenilor sancţionaţi. Este vorba despre stabilirea unui mecanism care garantează că toate cererile de radiere vor reveni comisiilor competente şi vor fi analizate de acestea. Astfel, toate cererile privind radierea de pe listele respective vor trece mai întîi pe la un centru de analiză din cadrul secretariatului Naţiunilor Unite pentru a le asigura un tratament mult mai eficient într-un interval de timp rezonabil.

În prezent, regimurile de sancţiuni sînt gestionate de fiecare comisie creată ad-hoc de către Consiliul de Securitate de fiecare dată cînd adoptă sancţiuni împotriva unui stat sau a cetăţenilor acestuia. Problemele pe care actualul sistem le implică au apărut îndeosebi în cazul sancţiunilor impuse în cadrul luptei împotriva terorismului şi care vizau persoane acuzate de complicitate cu gruparea al-Qaida sau miliţiile Taliban din Afganistan. În afară de aceste persoane, cetăţenii mai multor state, precum Sudan sau Coasta de Fildeş, fac în prezent obiectul acestor sancţiuni impuse de Naţiunile Unite.

Concomitent, cele şase state implicate în dezbaterea dosarului nuclear iranian au încercat din nou să depăşească disensiunile privind mijloacele de sancţionare a Iranului pentru refuzul de a suspenda activităţile nucleare. Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania dezbat un proiect de rezoluţie propus de statele europene ce prevede sancţiuni comerciale la adresa Iranului în domenii vitale legate de activitatea nucleară sau de producerea de rachete balistice. Proiectul stipulează, de asemenea, interdicţia de a călători în străinătate şi blocarea conturilor aparţinînd unui număr de 12 persoane fizice şi 11 companii implicate în activităţile nucleare din Iran. Rusia, care nu se arată dispusă să impună sancţiuni prea dure Iranului, ţară în care are importante interese economice, se opune acestei prevederi din proiectul de rezoluţie.

Statele Unite doresc adoptarea unei rezoluţii care să impună sancţiuni Iranului, în cursul acestei săptămîni, în cadrul Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, ca urmare a refuzului regimului de la Teheran de a suspenda activităţile de îmbogăţire a uraniului. Divergenţele pe tema unui proiect de rezoluţie persistă, după ce Rusia s-a opus, luni, adoptării de sancţiuni individuale împotriva experţilor iranieni în domeniul nuclear. Pentagonul a refuzat, la rîndul său, să confirme informaţiile conform cărora ar intenţiona să trimită un grup de portavioane în zona Golfului Persic.

O altă criză nucleară se află pe lista sancţiunilor impuse de Consiliul de Securitate. Coreea de Nord a acuzat Statele Unite miercuri că intenţionează să-i facă rău, în pofida negocierilor celor două ţări pe tema temperării ambiţiilor sale nucleare. Negociatori din şase ţări, inclusiv Coreea de Nord şi Statele Unite, poartă discuţii în cursul acestei săptămîni la Beijing. Restricţiile impuse de Statele Unite sectorului financiar nord-coreean, despre care analiştii consideră că au afectat liderii statului sărăcit, au deteriorat relaţiile dintre Washington şi Phenian. Negocierile multilaterale au fost reluate după boicotarea lor timp de un an de Coreea de Nord, care a efectuat primul său test nuclear în luna octombrie.

Regimul autoritarist de la Phenian ar putea fi paralizat pentru scurt timp în cazul decesului liderului Kim Jong-Il, dar îşi poate reveni rapid dacă va trece în subordinea armatei, relevă concluziile unui raport analitic al Parlamentului sud-coreean. Comisia de Informaţii din Parlamentul de la Seul apreciază că regimul stalinist din nord poate supravieţui chiar şi în varianta morţii subite a lui Kim. Dictatorul nord-coreean, în vîrstă de 64 de ani, nu a numit încă un succesor, în singura dinastie comunistă din lume. Kim Jong-Il are trei fii, iar la Phenian există speculaţii în legătură cu cel care va fi desemnat succesor. În lipsa stabilirii unui succesor, analiştii sud-coreeni cred că în cazul morţii liderului suprem este foarte probabil ca puterea să fie preluată de armată.