NATO a decis să reia relaţiile oficiale cu Rusia, pe care le-a suspendat în luna august, după conflictul ruso-georgian, a anunţat joi secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer. „Miniştrii au convenit să reia oficial relaţiile cu Rusia”, a declarat acesta, după o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din cele 26 ţări membre ale Alianţei. Următoarea reuniune ministerială a Consiliului NATO-Rusia va avea probabil loc după sumit-ul, NATO prevăzut în intervalul 3 - 4 aprilie. Rusia a salutat această decizie.

Prezentă pentru prima dată la o reuniune NATO după ce a fost numită în funcţia de secretar de Stat, Hillary Clinton, a declarat, joi, la Bruxelles, că „a venit ora realismului şi că trebuie înregistrate progrese cu Moscova”. Vineri, şefa diplomaţiei americane va efectua o vizită la sediul ONU de la Geneva, unde se întîlni pentru prima dată cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Ministrul britanic al Afacerilor Externe, David Miliband, a dat dovadă de mai multă rezervă. Acesta este de părere că relaţiile dintre NATO şi Rusia nu vor mai fi niciodată ca înaintea conflictului ruso-georgian, chiar dacă a pledat pentru reluarea reuniunilor Consiliului NATO - Rusia. „Lucrurile nu vor mai fi ca înainte. Sîntem conştienţi de istoria recentă. Ne menţinem angajamentul de apărare a integrităţii teritoriale a Georgiei”, a adăugat David Miliband. În replică, Georgia a făcut un apel subitl la adresa SUA. „Preşedintele american, Barack Obama, trebuie să facă Rusia să înţeleagă că aceasta va plăti un preţ politic mare pentru comportamentul răuvoitor în fostele state sovietice”, a declarat oficialul georgian pentru securitate naţională, Eka Tkeşelaşvili, într-un interviu. Administraţia de la Washington a sprijinit activ Georgia în timpul conflictului din lunaaugust cu Rusia şi a condamnat decizia Moscovei de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste georgiene, Abhazia şi Osetia de Sud. Noua administraţie americană promovează relansarea relaţiilor cu Moscova, deteriorate în timpul preşedinţiei George W. Bush.

În ciuda acestor semnale pozitive, Rusia preferă să fie asigură că problema scutului antirachetă este rezolvată cît mai rapid. Oficialii ruşi au anunţat şi că lucrează la elaborarea unor sisteme antisatelit, opunîndu-se în continuare trimiterii de arme în spaţiu, a declarat adjunctul ministrului rus al Apărării, Vladimir Popovkin. „Nu putem privi liniştiţi cînd alţii o fac. Pot să vă spun că astfel de activităţi sînt pe punctul de a fi efectuate în Rusia”, a precizat generalul Popovkin, făcînd aluzie la proiectele de cercetare demarate de SUA. Comanda în domeniul apărării va ajunge în perioada 2009-2011 la peste 1.500 de miliarde de ruble (circa 33 de miliarde de euro), a declarat generalul rus, adăugînd că Rusia urmează să finalizeze în acest an testarea unei noi rachete intercontinentale de tip Bulava şi o va pune în funcţiune. Rusia, care bănuieşte SUA de pregătirea în secret a unor echipamente pentru distrugerea sateliţilor, a avertizat că trimiterea de arme în spaţiu de către un stat ar declanşa, inevitabil, o reacţie în lanţ. După ce au distrus în anii \'80 sateliţi în spaţiu, SUA şi Uniunea Sovietică au pus capăt programelor lor de înarmare în spaţiu, invocînd riscurile provocate de fragmentele dispozitivelor.