Cele 28 de ţări ale NATO s-au întâlnit, ieri, la Bruxelles, pentru a discuta despre misiunile pe care urmează să le încredinţeze Alianţei lor în secolul XXI, în faţa noilor ameninţări, într-un context afectat de numărul în continuă creştere al soldaţilor ucişi în Afganistan. La această reuniune s-au prezentat atât miniştrii Afacerilor Externe, cât şi colegii lor de la Apărare, din cadrul NATO. Pe agenda întâlnirii a figurat un nou concept strategic, care va fi supus, ulterior, aprobării liderilor aliaţi, în cadrul summit-ului de la Lisabona, în perioada 19-20 noiembrie. Ameninţările tot mai mari pe care acesta le enunţă sunt cunoscute. Este vorba despre terorismul internaţional, proliferarea balistică şi nucleară, blocarea aprovizionării cu hidrocarburi şi războiul informatic. Între subiectele de prim ordin figurează crearea unui sistem de apărare antirachetă al NATO, care să protejeze populaţia, nu doar soldaţii. Ieri dimineaţă, iniţial, doar miniştrii Apărării s-au concentrat asupra reformei structurilor militare ale NATO, care se confruntă cu o nouă restructurare a efectivelor şi cu o reducere a numărului cartierelor generale şi agenţiilor specializate. Personalul militar, în prezent de 11.500 de persoane, faţă de un plafon autorizat de 13.200, va scădea la 9.000, potrivit unei surse militare. Împărtăşind îngrijorarea faţă de economii pe timp de criză financiară, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a declarat susţinătorul unei reduceri de la 14 la trei agenţii militare NATO, care au rămas la acest număr de pe vremea Războiului Rece. După o reuniune comună Apărare - Afaceri Externe, la prânz, asupra conceptului strategic, miniştrii Afacerilor Externe s-au întâlnit doar ei, pentru a discuta mai aplicat parteneriatele ce urmează să fie consolidate, în special cel cu Rusia. Chiar dacă acest subiect nu s-a aflat oficial pe ordinea de zi, reuniunea s-a desfăşurat pe fundalul unui context dificil în Afganistan. Şase militari americani au fost ucişi miercuri, în această ţară. Astfel, numărul militarilor omorâţi de la începutul lui 2010 în Afganistan a ajuns la 581, dintre care 388 sunt americani. De departe, 2010 este cel mai sângeros dintre cei nouă ani de război, pentru forţele internaţionale.

Ieri, Turcia a anunţat că va aproba un sistem de apărare antirachetă al NATO, numai dacă va fi convinsă că există o ameninţare concretă împotriva tuturor membrilor NATO sau cel puţin o ameninţare percepută printre toţi membrii NATO. Liderii NATO trebuie să decidă la summit-ul din noiembrie dacă vor împărţi costurile scutului desfăşurat de SUA în Europa. Turcia este de acord cu o sporire a securităţii membrilor NATO în general, dar consideră că trebuie stabilit un cadru larg acceptat în ceea ce priveşte perceperea unei asemenea ameninţări. Presa a relatat că SUA au propus Turciei eventuala găzduire a unor elemente ale scutului antirachetă în varianta adaptată de administraţia Obama, dar Ankara - care în ultima vreme are relaţii tensionate cu Israelul şi s-a apropiat de Iran, încercând o mediere a problemei nucleare - nu şi-a exprimat încă opţiunea. O eventuală decizie favorabilă ar avea un impact mare asupra multor probleme de pe agenda naţională. Washingtonul nu consideră însă că această reticenţă a Ankarei indică ambivalenţa, ci doar faptul că Turcia încearcă să cântărească ce este important pentru securitatea sa şi pentru rolul său în regiune. Un oficial de rang înalt din Departamentul de Stat a declarat că Turcia a fost de mare ajutor în rezolvarea neclarităţilor legate de desfăşurarea rachetelor din cadrul scutului antirachetă.