Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, face primul pas spre schimbarea strategiei Alianţei în Afganistan. Înterviu acordat revistei „Der Spiegel” acesta recunoaşte în premieră că Alianţa Nord-Atlantică „probabil a subestimat mizele în Afganistan”. Acesta a dat asigurări că suplimentarea efectivelor Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate în Afganistan va permite înregistrarea de progrese în lupta împotriva miliţiilor Taliban. Interviul a fost publicat în timp ce oficialul danez efectua o vizită în Rusia. Anders Fogh Rasmussen a petrecut două zile în capitala rusă, unde a purtat negocieri privind o asistenţă sporită a Rusiei în cadrul operaţiunilor conduse de NATO în Afganistan. Într-o întâlnire cu preşedintele Dmitri Medvedev, acesta a discutat despre cooperarea NATO-Rusia în cadrul luptei antiteroriste, despre măsuri împotriva traficului de droguri şi eforturile de salvare în urma unor dezastre naturale şi industriale.

Secretarul general al NATO şi-a exprimat opoziţia faţă de apelul lui Medvedev la încheierea unui nou tratat de securitate pan-europeană. Preşedintele rus a avansat iniţiativa creării unui tratat privind securitatea europeană în iunie 2008, propunând ca un principiu al securităţii indivizibile să fie prevăzut în legislaţia internaţională, împiedicând orice stat sau organizaţie să îşi consolideze securitatea în defavoarea celorlalţi. De altfel, NATO ar putea plăti un preţ economic şi politic în schimbul unei implicări sporite a Moscovei în eforturile de război din Afganistan, incluzând modernizarea armamentului utilizat de ţări din Europa de Est şi creşterea aprovizionării energetice. Potrivit unor surse de la Moscova, secretarul general al NATO ar fi cerut Rusiei să modernizeze şi să repare armamentul utilizat în Afganistan de membri ai Alianţei din Europa Centrală, ca Polonia, România şi Cehia. Aceste contingente utilizează echipamente din perioada sovietică, între care elicoptere de tip MI-8, MI-17 şi MI-24, care au nevoie de asistenţă tehnică şi de mentenanţă. Totodată, Rasmussen ar fi negociat o sporire a aprovizionării energetice a NATO cu petrol, gaze naturale, benzină şi alte produse. Rusia contribuie, deja, cu o anumită cantitate din aceste livrări, dar sunt contractate şi achiziţionate la preţuri mari. Rasmussen ar cere ca proviziile şi mentenanţa armamentului să fie oferite gratis. Acesta s-a întâlnit şi cu premierul Vladimir Putin. Rusia a făcut publice detaliile unei înţelegeri cu NATO, în iulie, prin care permitea utilizarea teritoriului său şi al unor foste republici sovietice din Asia Centrală pentru tranzitul unor transporturi non-militare. Această permisiune a fost oferită în schimbul hotărârii SUA de a renunţa la planurile de instalare a unui sistem antirachetă în Polonia şi Cehia.

Spania şi Bulgaria au fost de acord să îşi suplimenteze efectivele din Afganistan cu 511 militari, respectiv 100 de militari. Însă ministrul austriac al Apărării, Norbert Darabos, a acuzat administraţia americană că exercită presiuni deplasate pentru ca oficialii de la Viena să îşi suplimenteze efectivele din Afganistan. Austria, ţară neutră, a trimis 60 de persoane în cadrul forţei multinaţionale din Afganistan, în 2002. Îşi mai menţine în prezent numai trei ofiţeri, staţionaţi la Kabul.