Forţa NATO din Kosovo (KFOR) şi-a sporit efectivele în nordul provinciei, la graniţa cu Serbia, a doua zi după eşecul negocierilor de la Baden, Austria, pentru statutul provinciei administrată din 1999 de ONU. O unitate de 90 de militari din contingentul american în Kosovo s-a instalat oficial în tabăra Nothing Hill, situată pe un munte din apropiere de oraşul Leposavic, la 17 kilometri de frontiera cu Serbia. Tabăra se află în zona nordică a Kosovo, controlată de contingentul francez al KFOR. În această regiune sînt desfăşuraţi 2.800 de militari, dintre care 1.700 de francezi. Ministerul german al Apărării anunţase miercuri că Berlinul şi-a sporit contingentul militar din Kosovo cu 500 de militari, pentru a contracara eventuale incidente în cazul în care kosovarii îşi declară independenţa în luna decembrie. Nordul Kosovo este populat în majoritate de sîrbi, care au ameninţat să se desprindă de provincie în cazul în care albanezii îşi declară independenţa. KFOR numără în prezent 17.000 de militari însărcinaţi cu securitatea provinciei. După eşecul ultimelor negocieri bilaterale între sîrbi şi kosovarii albanezi, troica internaţională formată dintr-un rus, un american şi un european, însărcinată cu medierea discuţiilor, va merge, în 3 decembrie, la Belgrad şi la Priştina. În 10 decembrie, cei trei vor prezenta un raport secretarului general ONU, Ban Ki-moon, în legătură cu evoluţia situaţiei. În 19 decembrie este prevăzută o dezbatere în Consiliul de Securitate ONU, la New York, iar premierul sîrb, Vojislav Kostunica, va apăra atunci cauza sîrbă.

Serbia nu intenţionează să intervină militar, dacă provincia Kosovo îşi declară independenţa, a anunţat, joi, ministrul Apărării, Dragan Sutanovaci. “Serbia nu vrea să privească forţa NATO din Kosovo ca pe un inamic. Orice acţiune militară acum ar arăta precum cea din 1999”, a spus ministrul. NATO a bombardat Serbia în 1999, pentru a determina retragerea forţelor sîrbe, acuzate de uciderea a mii de civili în Kosovo, în timpul unei insurgenţe separatiste albaneze. Populaţia în proporţie de 90% albaneză a provinciei îşi doreşte independenţa, după opt ani de administraţie ONU, dar Serbia nu este pregătită să acorde provinciei decît o autonomie extinsă. Sutanovaci a făcut aceste declaraţii la o prezentare a progreselor Serbiei în cadrul Parteneriatului pentru Pace cu NATO, semnat în urmă cu un an. El a spus că este prea devreme să precizeze dacă Serbia se va alătura Alianţei sau va rămîne la un nivel preliminar de cooperare cu aceasta. Problema aderării la NATO este controversată în Serbia, unde majoritatea populaţiei încă îşi aminteşte bombardamentele NATO din 1999. Premierul Vojislav Kostunica a cerut în mod repetat ca ţara să îşi păstreze neutralitatea.

Ieri, Serbia şi UE au semnat un acord prin care Belgradul primeşte un miliard de euro în următorii cinci ani, pentru a accelera reformele în vederea unei eventuale aderări. Acordul oferă Serbiei acces la fonduri de un miliard de dolari din cele 11,5 miliarde de euro fonduri de preaderare destinate ţărilor cu aspiraţii europene din Balcanii de Vest şi Turciei. Serbia, sărăcită şi tratată ca un stat paria în timpul războaielor din fosta Iugoslavie, în anii ‘90, a ieşit din izolare în 2000, cînd a fost răsturnat de la putere liderul naţionalist Slobodan Milosevic. De atunci, Serbia a primit 5,2 miliarde de euro sub formă de ajutoare şi credite preferenţiale de la ţările UE. Banii au fost folosiţi, printre altele, la repararea infrastructurii distruse de bombardamentele NATO din 1999, ameliorarea sistemului medical şi reforma pensiilor. Belgradul a iniţiat un Acord de Stabilizare şi Asociere, primul pas spre aderare, în luna octombrie, dar acesta nu poate fi semnat pînă la predarea suspecţilor de crime de război aflaţi încă în libertate.