Alianţa Nord-Atlantică a decis suplimentarea prezenţei militare în zona Mării Negre, inclusiv prin staţionarea unor avioane de recunoaştere Awacs în România, Bulgaria şi Turcia, a afirmat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, cu ocazia reuniunii miniştrilor Apărării din statele membre NATO, desfăşurată la Bruxelles. ”Am suplimentat prezenţa navală, dar avem şi avioane dotate cu aparatură Awacs (sisteme aeriene de avertizare şi control) în România, Bulgaria şi Turcia. Ţările NATO colaborează şi cu Georgia. Cooperarea cu această ţară este importantă inclusiv pe fondul provocărilor din regiunea Mării Negre”, a subliniat Stoltenberg, referindu-se la criza cu Rusia.
Recent, un raport al centrului american de reflecție geopolitică Stratfor anunța schimbări importante în peisajul geopolitic și economic pentru următorii zece ani, relatează B1tv. Potrivit acestuia, războaiele, declinul economic și schimbările de putere vor face ca statele considerate acum importante să intre într-un con de umbră. Potrivit raportului, Rusia va deveni tot mai agresivă, într-o încercare de a obține securitatea economică, dar pretențiile sale teritoriale și încercările sale de a atrage de partea sa state din fosta Uniune Sovietică vor stârni temeri în rândul vecinilor. Până în 2025, Rusia va dispărea, din cauza costurilor imense cu înarmarea, prețului în scădere al petrolului și presiunilor interne. Astfel, în locul Rusiei, vor apărea regiuni semi-autonome. De această destrămare vor profita România, Ungaria și Polonia, care vor recupera teritorii pierdute în favoarea Moscovei. Polonia va deveni lider în sud-estul Europei și va colabora îndeaproape cu România, într-o alianță antirusă susținută de SUA.
UE nu va mai reveni la nivelul de creștere economică anterior crizei economice, iar liderii europeni se vor confrunta cu solicitarea tot mai insistentă a populației ca tot mai multe decizii să fie luate la nivel național, nu comunitar. În interiorul blocului comunitar vor exista tabere diverse și acesta va rezista doar datorită unor tratate bilaterale sau multilaterale izolate. Statele UE se vor axa tot mai mult pe securizarea granițelor proprii și pe economiile locale. Măsurile protecționiste vor afecta economia germană, care se bazează foarte mult pe exporturile direcționate spre piețele din interiorul UE, deci influența Berlinului se va diminua. Turcia se va impune în competiția cu Iranul și va deveni lider în regiune, ajutată de SUA. Ea va fi nevoită să găsească o soluție pentru conflictele din jurul granițelor sale. China va continua să fie o forță economică, dar nu va mai reprezenta motorul creșterii economice globale. Ea va pierde poziția de putere economică în fața unei alianțe formate din 16 state din Asia de Sud-Est, Africa de Est și America Latină. De asemenea, Japonia îi va contesta poziția militară în regiune.
Statele Unite se vor implica militar tot mai puțin. Se vor confrunta cu amenințări strategice majore, dar nu vor mai răspunde imediat, ca până acum. SUA vor rămâne în poziția de lider economic, politic și militar mondial. Grupările jihadiste vor continua să comită atentate, dar militanții vor reprezenta o mișcare izolată doar în Orientul Mijlociu.