Miniştrii de Externe din cele 28 de state membre NATO, care s-au întâlnit timp de două zile la Berlin, într-o reuniune informală, au adoptat Pachetul Berlin, care consemnează lansarea unei politici noi de parteneriat a Alianţei, conform deciziei luate la summit-ul de la Lisabona. Acest pachet conţine un set de trei documente: Noua Politică a NATO privind parteneriatele (Policy Paper), noul Cadru Politico-Militar pentru participarea partenerilor la operaţiile Alianţei şi Documentul privind instrumentele Parteneriatului, informează MAE. Partenerii NATO, atât cei din vecinătate, cât şi cei de pe mapamond, au fost în permanenţă consultaţi şi angrenaţi în reforma acestei politici.

România a fost reprezentată la Berlin de ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi. Şeful diplomaţiei române a reiterat interesul deosebit acordat de România politicii de parteneriate a NATO, subliniind că ţara noastră a fost un promotor constant al creşterii rolului şi profilului parteneriatelor Alianţei atât în cadrul Noului Concept al NATO, cât şi în actuala etapă de implementare a acestuia. Întâlnirea de la Berlin s-a soldat cu rezultate notabile în următoarele domenii: punerea în practică a deciziilor Summit-ului NATO de la Lisabona, reuniunile aliaţilor cu partenerii speciali ai NATO (Georgia, Ucraina şi Rusia), cu statele contributoare la operaţiunea NATO din Afganistan, precum şi cu statele participante la operaţia Unified Protector din Libia. În ceea ce priveşte relaţia NATO-UE, aliaţii au evidenţiat utilitatea dinamizării acesteia, mai ales în contextul necesităţii de a răspunde mai bine unor situaţii de criză, cum este cea din Libia. În acest sens, s-a decis realizarea unei reuniuni comune NATO-UE la nivel de ambasadori, care va avea ca obiectiv colaborarea celor două organizaţii în problema libiană.

La reuniunea Consiliului Nord-Atlantic au fost definite şi modalităţile de lucru pentru revizuirea politicii NATO de apărare şi descurajare. Acest proces este în conformitate cu decizia Summit-ului de la Lisabona şi urmează să fie declanşat în perioada următoare. România pledează pentru o abordare echilibrată în considerarea elementelor de apărare / descurajare, nucleare / convenţionale, inclusiv a elementelor sistemului de apărare antirachetă, pentru a putea răspunde eficient întregii game de ameninţări de securitate. Lucrările ministeriale au cuprins şi consultări politice cu partenerii NATO şi anume Comisia NATO-Georgia, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia. Consiliul NATO-Rusia a abordat aspectele concrete ale intensificării relaţiei decisă la nivel de şefi de stat şi de guvern la Lisabona şi anume: adoptarea Planului de Acţiune pentru lupta împotriva terorismului, colaborarea în Afganistan prin valorificarea acordurilor de tranzit prin Rusia a echipamentelor pentru Afganistan, conlucrarea în lupta împotriva narcoticelor, stabilirea fondului pentru repararea şi întreţinerea elicopterelor afgane de fabricaţie rusească, precum şi cooperarea în domeniul apărării antirachetă. De asemenea, a avut loc şi o analiză a situaţiei din Libia şi s-a făcut o prezentare a operaţiunilor NATO în Libia. Ministrul român de Externe a reiterat susţinerea pentru dezvoltarea relaţiei

NATO-Rusia în condiţii de transparenţă şi reciprocitate. În acest context a fost exprimată deschiderea pentru dialogul NATO - Rusia şi în domeniul apărării antirachetă, având ca obiectiv cooperarea între două sisteme independente, care să asigure acoperire teritoriului NATO, respectiv al Rusiei. Totodată, partea română a subliniat importanţa relansării discuţiilor vizând revitalizarea regimului CFE (forţele convenţionale din Europa), a cărui aplicare a fost suspendată de Federaţia Rusă, în urmă cu trei ani.