NATO va susţine, în cadrul summit-ului organizat astăzi şi mâine la Lisabona, o strategie riscantă de retragere din Afganistan, prin transferul progresiv, în perioada 2011-2014, a responsabilităţii operaţiunilor către forţele de securitate locale. Liderii celor 28 de ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice vor lua act şi de intrarea acesteia într-o nouă eră a unei lumi multipolare şi cu pericole diverse, adoptând un nou concept strategic, elaborat pe baza experienţei afgane. Acest document foarte sintetic va servi ca ghid pentru următorii zece ani. Sâmbătă, aliaţii occidentali vor oficializa relansarea cooperării lor cu Moscova, cu ocazia summit-ului NATO-Rusia.

Ordinea de zi a reuniunii, cu o miză dificilă pentru o organizaţie în căutarea unui motiv de a exista după încheierea Războiului Rece, în timp ce centrul de gravitaţie al lumii basculează către zona Pacific, l-a determinat pe secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, să califice această reuniune drept una istorică. “Vom intra într-o fază fundamental nouă în Afganistan, odată cu lansarea procesului de aşa-zisă tranziţie, altfel spus afganizarea conflictului, la nouă ani de la intervenţia armată a coaliţiei conduse de SUA”, a subliniat Rasmussen. Obiectivul este ca Forţa Internaţională de Stabilizare, ISAF, să joace doar un rol de susţinere, după ce se va încredinţa progresiv, district cu district, conducerea operaţiunilor armatei şi poliţiei afgane, la încheierea unei tranziţii ce va dura, de fiecare dată, 18-24 de luni. Rasmussen a confirmat că acest proces va demara la începutul anului, la o dată şi într-o regiune încă nedeterminate şi că dacă o vor permite condiţiile, va fi activat în 2014. Decizia urmează să fie aprobată de oficialii celor 48 de ţări care fac parte din ISAF, plus Japonia şi de preşedintele afgan, Hamid Karzai, veniţi la Lisabona pentru acest summit. Ea va trebui să faciliteze primele retrageri ale militarilor încă de anul viitor şi să mulţumească astfel o opinie publică sceptică, mai ales în Europa, în timp ce aproximativ 650 de militari străini - un număr record - au murit deja în Afganistan, în 2010. Contingentul internaţional a ajuns la 150.000 de militari, ceea ce nu i-a împiedicat însă pe talibani să îşi multiplice atacurile şi atentatele sângeroase în toată ţara. NATO este conştientă de riscul compromiterii credibilităţii, în cazul eşecului strategiei sale. La Lisabona va fi ratificat un “parteneriat pe termen lung” cu Afganistanul, pentru a se evita termenul abandon. Un alt rezultat aşteptat al summitului, potrivit lui Rasmussen este transformarea NATO într-o organizaţie mai eficientă prin introducerea unor domenii cheie, cum ar fi măsurile în cazul unui atac cibernetic. Un alt obiectiv este aprofundarea parteneriatelor cu ţări ca Australia sau Japonia, respectiv un dialog cu puterile emergente ca India şi China. Toate aceste aspecte sunt abordate de noul concept strategic, care îl va înlocui pe precedentul, datând din 1999. În paralel, NATO va autoriza o reducere puternică a efectivelor sale civile şi militare permanente. Lisabona va da şi un semnal al unui nou început al relaţiilor cu Rusia, a afirmat Rasmussen. Un studiu complementar va fi lansat pentru analizarea posibilităţii de conectare a scutului antirachetă rus cu cel al NATO, o schimbare de atitudine notabilă din partea Moscovei. Cei 28 de aliaţi vor lua în prealabil decizia de principiu de a înfiinţa propriul sistem antirachetă pentru protejarea teritoriului şi populaţiei din Europa.

Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică au finalizat elaborarea principalelor documente în vederea reuniunii Consiliului NATO - Rusia, a anunţat ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, precizând că nu s-a ajuns la un acord în privinţa securităţii europene. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, urmează să participe pentru prima dată la summit-ul NATO după conflictul din august 2008, între Rusia şi Georgia. Moscova speră că reuniunea va pune capăt perioadei post-Războiul Rece şi va fixa cadrul unui parteneriat strategic între Rusia şi NATO.