Oficiali militari de rang înalt, reuniţi în Canada, au sugerat că liderii Alianţei Nord-Atlantice nu vor accepta probabil să îşi reducă arsenalul nuclear tactic, în cadrul unei reuniuni organizate cu două săptămâni înaintea summit-ului NATO de la Lisabona. La 19 şi 20 noiembrie, conducătorii NATO urmează să discute, în capitala portugheză, despre viitorul organizaţiei create în urmă cu 61 de ani. Pe agenda întâlnirii figurează, între altele, discuţii despre armele nucleare prestrategice şi apărarea antirachetă, care îl preocupă pe preşedintele rus, Dmitri Medvedev, invitat la această reuniune. Însă, problema arsenalului nuclear american în Europa, al cărui scop iniţial era să descurajeze o invazie rusă, pare că nu se va mai regăsi în noua formulare a misiunii NATO, potrivit unor oficiali militari de rang înalt. ”Atât timp cât lumea este nuclearizată, Alianţa trebuie să păstreze arme nucleare”, a declarat generalul francez Stephane Abrial, comandantul Comandamentului NATO Transformation, în cadrul celui de al doilea Forum asupra Securităţii Internaţionale, care s-a desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute, la Halifax, capitala provinciei canadiene Noua Scoţie. Ministrul canadian al Apărării, Peter MacKay, a declarat, anterior, pentru cotidianul canadian ”Globe and Mail”, că ”este puţin probabil să constatăm că mişcarea de neproliferare nucleară va lua amploare, doar dacă nu există o voinţă puternică de ambele părţi în acest sens”.

Arsenalul nuclear din Europa rămâne un punct de fricţiune cu Rusia şi inclusiv în cadrul NATO. Germania, ţările din Benelux şi Norvegia, pe de o parte, Polonia şi Suedia, pe de altă parte, au dorit, în primăvară, o dezbatere asupra eliminării acestui arsenal, dar SUA nu doresc acest lucru, pentru moment. Secretarul adjunct al Apărării din SUA, Michelle Flournoy, a declarat că un nou Tratat asupra Reducerii Armelor Strategice (START) negociat în aprilie, între Rusia şi SUA, stabileşte la 1.550 numărul de ogive nucleare pentru fiecare dintre cele două ţări, reprezentând o scădere cu 30% în comparaţie cu limita din 2002. ”Armele nucleare nonstrategice trebuie să devină punctul focal al viitoarelor negocieri. Este o perspectivă pe termen lung. Istoric, aceste arme nu au fost niciodată puse pe masa negocierii. Noi vrem să le punem şi să facem din ele un subiect-cheie cu Rusia, iar acest lucru în afara noului Tratat START. Ar trebui să începem prin transparenţă, de exemplu cunoscând în mod exhaustiv cifrele arsenalului rusesc pe teritoriul întregii Europe. Trebuie să încercăm să ajungem la un acord asupra retragerii acestor arme, care se află în apropierea frontierelor NATO şi Rusiei”, a declarat Flournoy. În aprilie, secretarul de Stat american, Hillary Clinton, părea că exclude o eventuală retragere a celor 240 de bombe atomice americane ce pot fi lansate cu avionul, depozitate în continuare în Europa. Ea a legat această eventuală retragere de o reducere a arsenalului rusesc din aceeaşi categorie de arme, numite tactice sau prestrategice, în Europa.

NATO, care spune că nu mai vede Rusia ca pe o ameninţare, continuă totuşi să pregătească un plan de apărare a statelor baltice, a declarat trimisul rus la Alianţă, Dmitri Rogozin. Autorităţile NATO au asigurat că niciun document al Alianţei nu califică Rusia drept o ameninţare militară pentru Occident, dar unele ţări nou integrate în bloc critică politica secretarului general, a spus Rogozin. Rogozin a făcut declaraţia după ce preşedintele lituanian, Dalia Grybauskaite, a vorbit despre pregătirea unui plan NATO pentru apărarea statelor baltice. Or, un astfel de proiect de apărare ar însemna că există o ameninţare concretă.