Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat vineri că ”Alianţa Nord-Atlantică nu mai constituie o ameninţare pentru Rusia”. Într-un interviu acordat cotidianului rusesc ”Kommersant”, şeful diplomaţiei ruse a afirmat că ”noua doctrină militară adoptată de Rusia nu vede NATO ca pe o ameninţare pentru securitatea Rusiei. În schimb, pentru Moscova rămâne un pericol dorinţa Alianţei Nord-Atlantice de a-şi proiecta potenţialul militar în orice colţ al lumii, chiar cu riscul violării principiilor dreptului internaţional”.

Ministrul francez al Apărării, Herve Morin, a salutat, joi seară, faptul că un acord asupra reducerii de structuri ale NATO este pe calea cea bună, mulţumită unui front comun al SUA, Marii Britanii şi Franţei. Ministrul francez a indicat că Franţa a dorit o reducere de 7.500 a efectivelor sale din structura comandamentului NATO, dar că după discuţii, ar fi vorba acum despre circa 8.000 de persoane. Grupul de lucru însărcinat cu chestiunea reducerii de structuri ale NATO trebuie să pregătească, până la 30 iunie, noi propuneri ce vor fi apoi ele însele supuse expertizei capitalelor celor 28 de ţări membre pentru a verifica consecinţele şi termenii de aplicare, a precizat Morin. Totul va fi apoi prezentat miniştrilor Apărării, la 14 octombrie, la o reuniune comună cu colegii lor pentru afacerile externe, pentru o concluzie la summit-ul NATO din noiembrie, de la Lisabona, a adăugat el.

Portugalia, Turcia sau Spania sunt preocupate să nu piardă avantajele legate de prezenţa de cartiere generale ale NATO pe teritoriul lor, potrivit unui diplomat. Într-o scrisoare de la sfârşitul lunii aprilie către secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la iniţiativa lui Morin, nouă ţări, Germania, Danemarca, SUA, Franţa, Italia, Norvegia, Olanda, Marea Britanie şi Cehia, au cerut o amplă refacere a NATO, afectând atât sediul, cât şi agenţiile sale şi structura sa de comandament.