Presupusa folosire de arme chimice de către regimul sirian cere un răspuns din partea comunităţii internaţionale, dar o intervenţie directă a NATO este exclusă, a declarat, vineri, secretarul general al Alianţei nord-atlantice, Anders Fogh Rasmussen. Joi seară, Parlamentul britanic a respins moţiunea premierului David Cameron care apăra principiul unei intervenţii în Siria ca răspuns la folosirea armelor chimice de care este acuzat Damascul, un vot pe care Guvernul s-a angajat imediat să îl respecte. „Este clar că Parlamentul britanic nu vrea o intervenţie militară britanică. Iau notă, iar Guvernul va acţiona în consecinţă”, a declarat Cameron după această înfrângere. Opoziţia siriană regretă votul Parlamentului britanic de respingere a unei intervenţii împotriva Damascului, dar estimează că acest lucru nu va împiedica atacurile aeriene.

În consecinţă, perspectiva unui atac aliat împotriva Siriei pare ceva mai incertă. „SUA caută în continuare o coaliţie internaţională pentru a răspunde presupusului atac cu arma chimică al regimului de la Damasc împotriva unor civili, în pofida respingerii intervenţiei de către Parlamentul britanic”, a declarat, vineri, şeful Pentagonului, Chuck Hagel. Acesta a precizat că Washingtonul respectă votul Parlamentului britanic.

PROTESTE LA NEW YORK Sute de persoane au manifestat zgomotos joi seara, în Times Square, la New York, exprimându-şi opoziţia faţă de orice intervenţie în Siria. Manifestanţii, apărători ai preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, dar şi americani care nu suportă ideea unui nou război, au scandat „SUA, NATO, nu vă atingeţi de Siria!”. Khaldon Makhoul, de 43 de ani, un medic sirian venit în SUA în urmă cu 17 ani, agita o pancartă pe care se putea citi „Siria = Irak. Aceleaşi minciuni”. La o stradă distanţă, susţinători ai opoziţiei siriene au venit şi ei să manifesteze, scandând „Al-Aassad este un terorist, al-Assad este Hitler”.

POSIBILE LOVITURI AERIENE „Refuzul Marii Britanii de a interveni în Siria nu schimbă cu nimic poziţia Franţei, care doreşte o acţiune proporţionată şi fermă împotriva Damascului”, a declarat, vineri, preşedintele François Hollande. Acesta nu exclude posibilitatea efectuării unor lovituri aeriene până miercuri, când Parlamentul francez se reuneşte pentru o dezbatere pe tema Siriei. Câteva sute de persoane s-au adunat joi seară la Paris, pacifişti, activişti de stânga pro-al-Assad sau kurzi, protestând faţă de o eventuală acţiune militară occidentală în Siria. Ei au îndemnat la o punere în aplicare a planului Annan, numit astfel după mediatorul internaţional Kofi Annan, fost secretar general al ONU, care prevedea un armistiţiu între părţile siriene şi deschiderea unui dialog politic. Alte proteste au avut loc simultan la Marsilia, Lyon şi Toulouse.

O LOVITURĂ DATĂ ORDINII MONDIALE Rusia a salutat, vineri, respingerea de către Parlamentul britanic a unei intervenţii militare în Siria şi a apreciat că „o asemenea eventualitate ar da o lovitură gravă ordinii mondiale bazate pe rolul central al ONU”. Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov, a salutat respingerea joi seară, de către Parlamentul britanic, a oricărei intervenţii militare în Siria, subliniind că „acest lucru reflectă opinia majorităţii britanicilor şi europenilor”.

ULTIMA ZI DE ANCHETĂ Experţii ONU au părăsit, vineri, hotelul lor, pentru ultima zi de anchetă privind presupusa folosire a armelor chimice pe 21 august, în apropiere de Damasc. Ei s-au deplasat la spitalul militar din Mazze, unde sunt tratate victime ale presupusului atac chimic. Autorităţile siriene i-au acuzat pe insurgenţi de recurgerea la gaze toxice pe 24 august, în Jobar, la periferia Damascului, pentru a respinge o ofensivă a armatei. Televiziunea publică siriană, care a anunţat mai multe cazuri de asfixiere în rândul soldaţilor, a difuzat imagini cu butoaie care conţineau substanţe toxice şi chimice şi care au fost găsite în timpul unei percheziţii în zonă. Opoziţia a respins aceste acuzaţii, apreciind că este vorba de încercarea disperată a regimului de a distrage atenţia de la crimele sale repetate. Declanşat de o revoltă populară, în martie 2011, care s-a militarizat în faţa represiunii, conflictul din Siria s-a soldat cu peste 100.000 de morţi, potrivit ONU, şi cu migrarea mai multor milioane de locuitori.

LUPTE VIOLENTE Localitatea Mouadamiyat Al-Sham, la sud-vest de Damasc, era devastată de lupte, vineri dimineaţă, la patru zile după vizita inspectorilor ONU, a anunţat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Inspectorii ONU au mers la Mouadamiyat Al-Sham, luni, în prima zi a anchetei lor. Potrivit OSDO, în acea zi, oraşul a fost vizat de 11 raiduri şi sute de rachete. De câteva luni, armata încearcă fără succes să preia controlul asupra acestei localităţi rebele. Joi, bombardamentele s-au soldat cu opt morţi, printre care cel puţin o femeie şi un copil, la Mouadamiyat Al-Sham şi cu un mort la Daraya. Potrivit OSDO, alte bombardamente au avut loc în cursul nopţii de joi spre vineri în Ghouta de Est, o zonă agricolă la est de Damasc, iar lupte s-au desfăşurat la Beit Sakhem, pe drumul spre aeroportul internaţional de la Damasc.

SUA AU DOVEZI Vineri seară, secretarul american de Stat, John Kerry, a anunţat că SUA au dovezi că 1.429 de persoane au fost afectate de atacul chimic al regimului sirian, printre care 426 de copii. „SUA luptă pentru eliminarea armelor chimice, susţinute de Liga Islamică, Turcia şi Franţa, şi vor continua să discute cu aliaţii pentru alegerea unei soluţii care să rezolve criza siriană, respectând decizia ONU în urma anchetei din Siria”, a afirmat Kerry. SUA cred că este nevoie de o soluţie diplomatică de rezolvare a acestui conflict şi nu vor o soluţie militară.

DECIZIA CSAT Premierul Victor Ponta a declarat ieri că decizia finală privind Siria aparţine CSAT, adăugând că, în opinia sa, această decizie a CSAT trebuie supusă atenţiei Parlamentului: „Eu, ca prim-ministru, cred că solidaritatea, coordonarea noastră cu aliaţii noştri este lucrul cel bun. Şi mai cred, de asemenea - aici e o mică, într-adevăr, nuanţă diferită -, eu cred că noi am ezitat prea mult în a spune foarte clar că Siria are un regim ilegitim şi criminal de mult timp. Poate că au fost alte interese pe care eu nu le cunosc, dar e un moment în care nu mai poţi să mai ascunzi lucrurile sub preş”.

AFLUX DE REFUGIAŢI SIRIENI ÎN BULGARIA Refugiaţi sirieni, strigând „Libertate!”, „Ajutaţi-ne să ieşim!”, cer ajutor din spatele gratiilor de la ferestrele centrului de retenţie de la Lubimeţ, în Bulgaria, în apropiere de frontiera cu Turcia, unde au fost plasaţi în lipsa unor structuri adecvate. Cea mai săracă membră a UE, Bulgaria face cu greu faţă afluxului de imigranţi. Aproximativ 3.100 au pătruns clandestin în ţară de la începutul anului, cu 50% mai mulţi decât în 2012. Peste jumătate sunt sirieni veniţi din Turcia. Spaţiul din preajma principalului post de frontieră, Kapitan Andreevo, este protejat de echipamente sofisticate de supraveghere finanţate de UE, declară Boris Ceşirkov, de la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). În consecinţă, imigranţii clandestini preferă să se aventureze pe versanţii Munţilor Strandja, la nivelul Elhovo şi Baliarovo, unde se pierd în păduri, abandonaţi de călăuzele lor turce, povesteşte el. Poliţia a anunţat iarna trecută că doi imigranţi clandestini - un bărbat şi o femeie - au murit îngheţaţi în aceste păduri. Peste 1.670 de sirieni care fug din calea războiului civil au ajuns în Bulgaria de la începutul anului, faţă de 200 în aceeaşi perioadă în 2012, potrivit poliţiei de frontieră. Cele trei centre pentru imigranţi din ţară, ai căror rezidenţi pot pleca şi reveni liberi, au o capacitate totală de 1.100 de paturi. Ele sunt, în prezent, pline-ochi. Autorităţile îi plasează, astfel, pe noii veniţi în două centre - la Lubimeţ şi Busmanţi, lângă Sofia - destinate imigranţilor clandestini care urmează să fie deportaţi sau expulzaţi. Condiţiile din aceste centre sunt similare celor dintr-o închisoare, a subliniat Ceşirkov. Au fost semnalate mai multe cazuri de greva foamei, în ultimele săptămâni, la Busmanţi, declară Krasimir Kanev, preşedintele ONG-ului pentru drepturile omului Comitetul Helsinki, în opinia căruia plasarea în detenţie a solicitanţilor de azil constituie o încălcare a legislaţiei europene şi naţionale.

O parte a imigranţilor clandestini nu revendică un statut umanitar în Bulgaria, deoarece ei vizează, probabil, altă ţară UE. Cei care au depus o cerere de protecţie pot spera la un răspuns din partea autorităţilor în termen de trei până la 12 luni, adaugă oficialul. În cazul în care obţin un statut umanitar, ei vor profita de drepturi de rezidenţă permanentă în Bulgaria. Consiliul de Securitate de pe lângă Guvernul bulgar a dezbătut, vineri, măsuri vizând extinderea capacităţilor centrelor de primire de refugiaţi şi plasarea anumitor familii în locuinţe. Ministrul bulgar de Externe, Kristian Vighenin, a declarat recent că este improbabil un val de mare amploare de refugiaţi în Bulgaria.