NATO urmeze să se angajeze, mîine, într-un proces de dezgheţare a relaţiilor diplomatice cu Rusia, tensionate de perspectivele de aderare ale Georgiei şi Ucrainei, mizînd că situaţia s-ar putea schimba odată cu instalarea la Washington a administraţiei Barack Obama. Posibilitatea unei schimbări a politicii americane faţă de Moscova este luată în considerare de aliaţii europeni ai SUA care susţin fie o relaxare a relaţiilor, fie, dimpotrivă, o mai mare fermitate faţă de Kremlin. Acesta este probabil şi motivul pentru care miniştrii de Externe ai celor 26 de ţări aliate, care urmează să se întîlnească pînă miercuri la Bruxelles, în prezenţa secretarului de Stat, Condoleezza Rice, aflată la sfîrşit de mandat, se orientează către o abordare moderată. Potrivit diplomaţilor, se va decide, de asemenea, o reluare parţială a contactelor NATO cu Rusia, îngheţate după izbucnirea conflictului ruso-georgian din august, dar fără a se ajunge la o normalizare completă a relaţiilor. Miniştrii vor trebui, în cadrul summit-ului de la Bruxelles, să consolideze cooperarea cu Georgia şi Ucraina, cele două foste republici sovietice care doresc să devină membre NATO, spre nemulţumirea Moscovei, dar fără a le oferi statutul de candidat oficial, aşa cum susţinea anterior Washingtonul.

În afară de incertitudinea privind viitoarea orientare a politicii externe a SUA, NATO nu va putea tranşa definitiv această problemă la Bruxelles, deoarece există în continuare divergenţe interne privind dosarul rus. Anumite ţări precum Germania, Franţa şi Italia insistă asupra necesităţii de a stabili urgent un parteneriat consolidat cu Rusia, pentru a o integra într-un sistem de securitate stabil în Europa şi pentru a obţine sprijinul acesteia pentru soluţionarea problemei nucleare iraniene. Din punctul de vedere al acestor puteri, ”NATO nu trebuie să devină singura organizaţie care nu discută cu Moscova şi trebuie să se angajeze, dimpotrivă, aşa cum a decis şi UE, într-un dialog ferm cu Moscova, fără a o ostraciza sau izola”. SUA, Marea Britanie şi ţările din Europa Centrală şi de Est se tem să îi ofere Rusiei un cuvînt de spus, chiar şi indirect, în privinţa deciziilor NATO, în special în legătură cu extinderea Alianţei. Franţa şi Germania au blocat, în cadrul summit-ului NATO de la Bucureşti, acordarea MAP (Planul NATO de Acţiune pentru Aderare) Georgiei şi Ucrainei. Politica preconizată în prezent de Condoleeza Rice - de a nu susţine cu orice preţ MAP şi de transformare a celor două organe de cooperare, comisiile NATO-Geogia şi NATO-Ucraina în structuri în cadrul cărora să poată fi intensificate dialogul şi activităţile cu cele două ţări - a fost primită cu reţinere de Germania. Un alt treilea contencios cu Rusia, proiectul american de amplasare a unui scut antirachetă în Polonia şi Cehia, pe care Moscova a anunţat că îl va contracara prin desfăşurarea de rachete cu rază scurtă de acţiune la Kaliningrad, va fi, de asemenea, discutat în cadrul NATO. În ceea ce priveşte pactul de securitate euro-atlantică propus de preşedintele rus, Dmitri Medvedev, va fi discutat nu la NATO, ci în cadrul unei reuniuni ministeriale a OSCE, care se deschide joi, la Helsinki.