Forţele de ordine libiene au tras focuri de armă asupra manifestanţilor, în mai multe cartiere ale capitalei Tripoli, la ieşirea de la rugăciunea de vineri, provocând moartea mai multor persoane. Martori din alte cartiere ale suburbiei estice, precum Ben Ashur şi Fashlum, au semnalat focuri de armă asupra tuturor celor care se află pe stradă. În centrul capitalei Tripoli a apărut chiar un cimitir în care se fac îngropăciuni în masă din rândul victimelor represiunii. Iar liderul libian îşi păstrează tonul ameninţător. Acesta a afirmat, ieri, în faţa partizanilor săi, adunaţi în Piaţa Verde din Tripoli, că toate depozitele de arme vor fi deschise pentru a înarma tot poporul. Se înregistrează acte de violenţă şi împotriva cetăţenilor străini. Cetăţeni egipteni care au părăsit Libia afirmă că au fost agresaţi şi supuşi actelor de tortură după declaraţiile fiului lui Muammar Kadhafi, care a spus că Egiptul se află în spatele revoltei libiene. La sosirea pe aeroportul din Cairo, egiptenii au afirmat că autorităţile libiene au încercat să îi recruteze pentru a participa la reprimarea revoltelor.

Cum situaţia devine cu fiecare zi mai gravă, eforturile pentru evacuarea cetăţenilor străini se intensifică. Una dintre cele două aeronave militare trimise pentru evacuarea cetăţenilor români din Libia, un avion C-130 Hercules, s-a întors ieri la Bucureşti, cu 56 de cetăţeni români şi străini. Şi aeronava militară C 27 J Spartan a aterizat, ieri, la ora 15.30 pe aeroportul din Tripoli, iar avionul C-130 Hercules va ajunge la ora 17.00 pe aeroportul din capitala Maltei, unde va rămâne pe durată nedeterminată. Circa 3.600 de cetăţeni europeni sunt, în continuare, blocaţi în Libia, a anunţat ieri UE, care a recunoscut în acelaşi timp că nu are niciun contact cu opoziţia libiană, care deţine controlul în estul ţării. Programul alimentar mondial al ONU a avertizat, totodată, că lanţul de aprovizionare cu hrană în Libia este în pericol să se prăbuşească, în condiţiile în care organizaţiile umanitare se tem că numeroase persoane nu pot să părăsească ţara.

• Blocarea bunurilor şi embargo • UE se pregăteşte să impună o eventuală zonă de excludere aeriană în Libia pentru a le interzice avioanelor militare libiene să zboare, dacă ONU aprobă această solicitare. NATO şi-a oferit ieri serviciile pentru a coordona, împreună cu UE, provocarea pe care o reprezintă operaţiunile de evacuare din Libia. UE a ajuns la un acord, ieri, pentru un embargo privind vânzările de arme şi de materiale de represiune, precum şi pentru blocarea bunurilor şi interdicţii de viză împotriva liderului libian Muammar Kadhafi şi a apropiaţilor săi. După 11 zile de contestare, colonelul Kadhafi pare să controleze tot mai puţin situaţia din ţara sa, fiind supus unei presiuni din ce în ce mai mari din partea comunităţii internaţionale care, indignată de baia de sânge din ţară, intenţionează să impună sancţiuni şi un embargo.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a adoptat, ieri, o rezoluţie prin care propune suspendarea Libiei şi o anchetă independentă privind actele de represiune comise de regimul Kadhafi. Ambasada Libiei la sediul ONU de la Geneva a decis să se alăture poporului libian şi să nu mai susţină regimul Kadhafi. Anunţul, care a constituit o adevărată lovitură de teatru, a fost primit cu aplauze. Numeroşi diplomaţi libieni şi-au retras sprijinul pentru regimul Kadhafi, între care şi ambasadorii la Paris şi la UNESCO, care au anunţat ieri că demisionează pentru a condamna actele de represiune şi că se alătură Revoluţiei. Totodată, o grupare formată din opozanţi libieni care se autointitulează „Copiii Revoluţiei” a preluat controlul asupra ambasadei Libiei din Paris.

• Miliarde de dolari • Libia, ţară bogată în hidrocarburi, deţine miliarde de dolari în conturi bancare din SUA, conform unei note diplomatice publicate de WikiLeaks. Potrivit mesajului redactat în ianuarie 2010 de ambasada americană la Tripoli, fondul suveran al ţării deţine 32 de miliarde de dolari şi mai multe bănci americane administrează fiecare 300 până la 500 de milioane de dolari. În condiţiile represiunii sângeroase exercitate de regimul libian, aceste active ar putea fi vizate de sancţiuni internaţionale. Nu a fost făcut niciun anunţ în acest sens, dar autorităţile americane au îngheţat recent activele liderilor din Iran, Zimbabwe sau Belarus. Fondul suveran libian a acuzat pierderi, după falimentul băncii americane de investiţii Lehman Brothers în septembrie 2008, şi a fost abordat de oamenii de afaceri americani Bernard Madoff şi Allen Stanford, primul condamnat pentru escrocherie, al doilea urmărit din aceleaşi motive.