Alianţa Nord-Atlantică va consolida prezenţa militară în regiunea Mării Negre, prin brigada multinaţională din România şi prin măsuri aeriene şi navale, scopul fiind contracararea acţiunilor agresive ale Rusiei, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. ”NATO va lua măsuri de consolidare a prezenţei în regiunea Mării Negre. Va exista o brigadă multinaţională coordonată de România. Şi elaborăm măsuri suplimentare la nivel aerian şi maritim”, a declarat Jens Stoltenberg, luni, cu ocazia Sesiunii Plenare a Adunării Parlamentare NATO, aflată în curs la Istanbul (Turcia). ”Deciziile de suplimentare a prezenţei militare în ţările baltice, în Polonia şi în regiunea Mării Negre transmit un mesaj clar: Alianţa Nord-Atlantică este unită. Suntem împreună. Un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor”, a adăugat Stoltenberg, precizând că ”toate acţiunile NATO sunt defensive, proporţionate şi în conformitate deplină cu angajamentele internaţionale. Înainte de acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, NATO nu avea planuri de a trimite trupe în partea de est a Alianţei. Scopul NATO este a preveni un conflict, nu a provoca unul”. Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, la summitul din iulie, un plan de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice.

Pe de altă parte, se relatează că mai multe state din NATO și UE au în plan să înființeze, în Finlanda, un centru de cercetare a metodelor de combatere a războiului hibrid, în contextul acuzațiilor că Rusia ar folosi tactici specifice acestui tip de război în Ucraina și alte state europene, scrie Reuters. Rusia a fost acuzată că folosește o combinație de forțe militare convenționale și... neoficiale, atacuri cibernetice, propagandă și alte tactici indirecte. Luna trecută, autoritățile de la Helsinki și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu ceea ce consideră a fi o intensificare a propagandei Kremlinului în Finlanda. Jori Arvonen, subsecretar finlandez de stat pentru Afaceri Europene, a declarat că discuția privind înființarea acestui centru s-a purtat cu Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia, Suedia și statele baltice, dar și cu oficiali UE și NATO. ”Atacurile de tip hibrid pot fi de natură diplomatică, tehnologică sau financiară. De exemplu, în Finlanda se discută mult despre modul în care Rusia influențează informațiile”, a declarat oficialul finlandez, care a indicat rețeaua teroristă Stat Islamic drept o altă entitate care utilizează tactici hibride, folosind dezinformarea pentru a radicaliza simpatizanții.

Săptămâna trecută, Hans-Georg Maassen, șeful agenției germane de spionaj intern BfV, a declarat că autoritățile de la Berlin sunt extrem de preocupate de riscul unei potențiale implicări a Moscovei în alegerile legislative din Germania, ce sunt programate să aibă loc anul viitor. Și oficialii din cadrul serviciilor secrete americane au avertizat, înainte de alegerile pentru președinția SUA, asupra unei campanii care ar fi avut drept scop să submineze credibilitatea procesului electoral, suspectând că Moscova s-ar afla în spatele acestor acțiuni. Oficialii ruși au negat orice implicare.