Presa bulgară, citând surse din Ministerul Apărării de la Sofia, anunţa ieri că NATO urmează să desfăşoare, în cadrul noului sistem antirachetă, componente ale sistemului antirachetă în Bulgaria, Turcia şi România. NATO va instala în Bulgaria elemente ale scutului antirachetă în 2012, susţine sursa de la Ministerul Apărării, citată de publicaţia ”Sega”. Sistemul american de apărare antirachetă care urma să fie instalat Polonia şi Cehia va fi împărţit în câteva componente, care urmează a fi instalate în Bulgaria, Turcia şi România, ca proiect al NATO. De asemenea, Alianţa va instala în Bulgaria rachete Patriot, iar la unităţile militare bulgare vor fi desfăşurate baze logistice şi centre de comandă pentru rachetele SM-3.

Preşedintele american, Barack Obama, a anunţat la 17 septembrie că SUA renunţă la proiectul de scut antirachetă în Europa de Est promovat de predecesorul său George W. Bush. Obama a dat asigurări că noul sistem de apărare antirachetă va fi mai amplu decât precedentul, subliniind că programul balistic iranian rămâne o ameninţare. În aceeaşi zi, secretarul american al Apărării, Robert Gates, a precizat că SUA nu renunţă la instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în Europa, ci intenţionează să le facă mai flexibile, pentru a acoperi nordul şi sudul Europei. Rusia s-a opus vehement proiectului de scut american antirachetă promovat de fostul preşedinte Bush, care prevedea instalarea de rachete interceptoare în Polonia şi a unui radar în Cehia, considerându-l o ameninţare la adresa securităţii sale.

Scenariul referitor la posibila implicare a României în acest plan a fost vehiculat şi anterior. Astfel, imediat după anunţul din septembrie al preşedintelui Obama de a renunţa la proiectul de scut antirachetă, presa rusă şi americană au scris că SUA ar putea instala elemente ale unui scut antirachetă în Turcia, Israel, Bulgaria şi România, după ce au renunţat la Polonia şi Cehia. Această perspectivă a fost sugerată şi de unii dintre oficialii români. Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu declara în septembrie că ”România este în joc în ceea ce priveşte acest sistem de apărare”, asigurând că ”nimeni nu va fi lăsat în urmă” şi atrăgând atenţia că ar fi bine ca şi Rusia să fie implicată. La rândul său, vicepreşedintele american, Joe Biden, care s-a aflat la 22 octombrie în Bucureşti, a spus că ”SUA apreciază în mod deosebit că Guvernul României a adoptat cu bucurie noul sistem antirachetă şi că l-a înţeles imediat, înaintea altor ţări”. Teritoriul României nu era acoperit sută la sută de scutul antirachetă, aşa cum era el conceput de precedenta administraţie americană, astfel încât România a susţinut, inclusiv la summit-ul NATO pe care l-a găzduit în 2008, interconectarea acestuia cu un sistem mobil al NATO. Tocmai de aceea, România a salutat decizia noii administraţii de a flexibiliza apărarea antirachetă.