După ce autorităţile de la Paris au obţinut ca participarea la cheltuilele implicate de folosirea avioanelor-radar de tip Awacs în Afganistan, NATO va fi în măsură să facă uz de acestea. Potrivit unui diplomat francez, costul pentru Franţa este estimat între 350.000 şi 400.000 de euro, partea sa din suma de 2,7 milioane de euro anual care reprezintă costul suplimentar global legat de operaţiunile militare. Franţa, care are propria flotă de avioane-radar, refuza să participe la totalul cheltuielilor de gestionare a cinci aparate Awacs aparţinînd NATO. Dintr-un buget total de 100 de milioane de euro pe an, care corespunde angajării a cinci aparate în Afganistan, oficialii de la Paris ar fi trebuit să plătească 15 milioane de euro, fără să pună la socoteală cheltuielile legate de intervenţia avioanelor de alimentare în aer. Germania, care deţine responsabilitatea a 51% din misiunile aeriene din Afganistan, cerea de mai multe luni să fie trimise aeronave Awacs pentru a asigura securitatea traficului aerian militar şi civil în această ţară. Şi comandantul-şef al NATO, generalul John Bantz Craddock, ceruse trimiterea unor asemenea avioane din iulie 2008. În opinia francezilor, însă, folosirea de aeronave Awacs pe teatrul de luptă afgan nu se impunea, prioritatea fiind mai degrabă trimiterea de elicoptere, de avioane fără pilot şi de mijloace de protecţie suplimentară pentru militari.

NATO posedă propria flotă de 18 aparate Awacs de tip E-3A, fabricate de Boeing, dotate cu sisteme electronice de detecţie care le permit regularizarea traficului aerian şi împiedicarea coliziunilor. În schimb, capacitatea de reperare a avioanelor inamice nu le va servi prea mult în Afganistan, miliţiile Taliban nedispunînd de avioane. Aeronavele Awacs care vor efectua misiuni în spaţiul aerian afgan vor avea baza la Konya, în Turcia.

Generalul Stanley McChrystal, noul comandant al trupelor americane din Afganistan, afirmă că prioritatea sa va fi revizuirea tuturor operaţiunilor NATO în efortul de reducere a victimelor civile. Declaraţiile sale intervin după ce generalul David Petraeus a declarat că numărul atacurilor insurgenţilor a ajuns la nivelul cel mai ridicat din ultimii opt ani. În prezent, în Afganistan sînt peste 70.000 de militari străini, majoritatea sub comandament NATO, iar administraţia Barack Obama a anunţat trimiterea a încă 21.000 de militari. Oficialii americani susţin că au apărut primele dovezi care atestă că zeci de luptători ai al-Qaida, precum şi un mic număr de lideri ai grupării teroriste, îşi părăsesc fieff-ul din zonele tribale din Pakistan şi se îndrepată Somalia şi Yemen. Conform unor comunicări monitorizate cu atenţie de Pentagon, Casa Albă şi Agenţia Centrală de Informaţii, grupările teroriste din cele trei locaţii comunică acum mai frecvent şi aparent încearcă să îşi coordoneze acţiunile. Unii consilieri ai preşedintelui Barack Obama pun aceste demersuri pe seama presiunilor exercitate prin intermediul atacurilor aeriene cu avioane fără pilot îndreptate împotriva militanţilor al-Qaida din Pakistan, după mai mulţi ani de eforturi americane sortite eşecului de a disloca gruparea teroristă din fieff-ul pe care îl are aici. Există însă şi alte posibile explicaţii. Prima ar putea fi numărul crescînd al campaniilor derulate în Somalia şi Yemen, care îi vizează acum pe militanţi în aceeaşi măsură în care o făcea şi Irakul după invazia militară americană din 2003. Somalia este acum un stat eşuat, care seamănă într-o anumită măsură cu Afganistanul de dinainte de 11 septembrie 2001, în timp ce Guvernul fragil din Yemen se străduieşte în mod ineficient să lupte împotriva militanţilor.