Anders Fogh Rasmussen a apreciat luni, la Washington, că doctrina militară a Kremlinului, care consideră ameninţătoare extinderea organizaţiei, este nefondată şi a afirmat că vrea să amelioreze cooperarea cu Rusia privind scutul antirachetă. La începutul lui februarie, Kremlinul a publicat o nouă doctrină militară, care plasează NATO în fruntea ameninţărilor la adresa securităţii Rusiei. Documentul denunţă apropierea de frontierele ruse a infrastructurii militare a ţărilor membre NATO, în special prin extinderea blocului militar. Problema apărării antirachetă a creat tensiuni între Moscova, Washington şi anumite ţări europene, Rusia declarându-se vizată, în timp ce NATO şi SUA dau asigurări că scutul are ca scop apărarea în faţa ameninţării iraniene. Rasmussen a admis existenţa unor dezacorduri între NATO şi Rusia, în special în privinţa Georgiei, dar s-a declarat favorabil unei cooperări sporite.

”Apărarea antirachetă a devenit un imperativ strategic şi se justifică tot mai mult în contextul unei alianţe”, a declarat Anders Fogh Rasmussen. Secretarul general al NATO a subliniat importanţa Alianţei în limitarea proliferării nucleare şi în crearea unui sistem comun de apărare antirachetă. El s-a referit la provocările în domeniul securităţii cu care se confruntă statele în prezent, dând trei exemple: terorismul, atacurile cibernetice, proliferarea nucleară şi apărarea antirachetă. El a apreciat că alianţa nu se bucură de o suficientă vizibilitate în SUA, în pofida rolului major al NATO în abordarea acestor provocări şi în menţinerea securităţii.