În premieră, NATO va staţiona trupe în baze noi din Europa de Est, ca răspuns la criza ucraineană şi în încercarea de a-l descuraja pe Vladimir Putin să provoace tulburări în fostele republici sovietice baltice, a anunţat Anders Fogh Rasmussen. ”Pentru a putea furniza întăriri atât de rapid, ai nevoie de nişte instalaţii de recepţie în ţările-gazdă. Astfel, va fi vorba despre prepoziţionarea furniturilor, echipamentului, pregătirea infrastructurii, baze, cartiere generale. Ideea de bază este că, în viitor, veţi observa o prezenţă NATO mai vizibilă în estul Europei”, a precizat secretarul general al organizației.

Polonia şi trei state baltice s-au declarat alarmate de ameninţarea reprezentată de Rusia şi au cerut o prezenţă NATO mai puternică în regiune. Ele au criticat ceea ce consideră a fi un răspuns simbolic al Alianţei Nord-Atlantice de până în prezent. Însă problema amplasării unor baze permanente în Europa de Est creează disensiuni. Franţa, Italia şi Spania se opun, în timp ce SUA şi Marea Britanie susţin solicitările est-europenilor. Germania se teme că acest lucru ar putea să provoace Rusia. Potrivit unor surse, summitul de la Cardiff ar urma să vină cu o formulă care să evite termenul ”permanent” referitor la noile baze. Singurul cartier general NATO la est de frontiera Războiului Rece se află la Szczecin, pe coasta poloneză a Mării Baltice. Acesta ar putea să devină placa turnantă în cazul unor noi mobilizări. Planurile aeriene şi navale au fost finalizate, dar o înţelegere în privinţa forţelor internaţionale terestre se dovedeşte mai dificil de obţinut. Secretarul general a precizat că forţele pot fi mobilizate în decurs de câteva ore.

CARTIER GENERAL RUSESC ÎN UCRAINA Autorităţile ucrainene au afirmat ieri că trupele ruse care au intrat în Ucraina au instalat un cartier general în regiunea separatistă Doneţk, la periferia localităţii Pobeda, situată la 48 de kilometri sud-est de bastionul rebel Doneţk şi la 60 de kilometri vest de frontiera rusă. Cel puţin trei persoane au murit ieri în confruntările militare din centrul oraşului Doneţk, între armata ucraineană şi insurgenţi. Potrivit surselor citate, obuze de artilerie au vizat o maşină, care a luat foc. Cele trei persoane din vehicul au murit pe loc. Poliţia a afirmat că victimele erau civili.

NICIUN REZULTAT ”Rusia nu doreşte destrămarea Ucrainei”, a dat asigurări ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, afirmând, totuşi, că respectă declaraţiile de independenţă ale regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk. ”Luptele între armata ucraineană şi separatişti sunt o problemă internă a Ucrainei”, a declarat, marţi, preşedintele Vladimir Putin. Negocierile dintre preşedinţii rus şi ucrainean s-au încheiat ieri, la Minsk, fără progrese concrete în vederea încheierii conflictului din estul Ucrainei. Petro Poroşenko şi Vladimir Putin s-au întâlnit tête-à-tête marţi, peste două ore, în cadrul unui summit regional în capitala Belarusului unde au fost prezenţi şi reprezentanţi ai UE. Preşedintele rus a declarat că Rusia este pregătită să facă totul pentru procesul de pace din Ucraina... atunci când acesta va demara. Poroşenko a cerut acţiuni concrete şi a evocat o foaie de parcurs în vederea unui plan de pace menit să pună capăt confruntărilor armate care s-au soldat cu peste 2.200 de morţi în decurs de patru luni. El a afirmat că acest plan a fost susţinut de către toate părţile prezente la Minsk, fără excepţie.

INFORMAȚII FALSE? Rusia a negat informaţiile apărute în presă privind negocieri secrete între Moscova şi Washington, organizate în iunie, pe tema crizei din Ucraina. ”Pe insula Boistoe a avut loc, la sfârşitul lunii iunie, o reuniune a experţilor americani şi ruşi. Însă nu a fost vorba de consultări între reprezentanţi oficiali ai celor două ţări, ci de una dintre numeroasele reuniuni între instituţii nonguvernamentale, universitare, ruse şi americane”, a dat asigurări diplomaţia de la Moscova. Întâlnirea s-a încheiat prin adoptarea unui document care enumeră idei pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, precizează Moscova. Ministerul finlandez de Externe a anunţat că o reuniune a avut loc, la sfârşitul lunii iunie, între reprezentanţi americani şi ruşi, pe insula finlandeză Boistoe, refuzând să ofere informaţii suplimentare despre participanţii la discuţii sau despre subiectele abordate. Potrivit ziarului rus ”Kommersant” şi presei americane, documentul adoptat la finalul reuniunii este un plan în 24 de puncte privind soluţionarea conflictului ucrainean.

PRESA RUSĂ VREA ADEVĂRUL DESPRE UCRAINA Mai multe instituţii de presă independente din Rusia au cerut, ieri, adevărul despre o participare militară rusă în conflictul din Ucraina, la o zi după anunţul Kievului privind capturarea a zece paraşutişti ruşi, care ar fi traversat frontiera... accidental, potrivit Moscovei. ”Rusia luptă împotriva Ucrainei şi, dacă da, din ce motive?”, întreabă, într-un editorial, unul dintre principalele cotidiane ruse, ”Vedomosti”. ”Fără îndoială, politicienii şi militarii ruşi vor să acţioneze ca în Crimeea, unde participarea soldaţilor noştri nu a fost recunoscută decât după un timp”, speculează cotidianul, evocând anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene în martie. ”Dar este imposibil să păstrezi informaţia absolut secretă. Va fi nevoie de un responsabil pentru victimele din cadrul armatei ruse”, avertizează ”Vedomosti”.

Mai multe instituţii de presă de opoziţie - între care ”Novaia Gazeta”, ziarul online Fontanka.ru şi postul de televiziune Dojd - au publicat reportaje privind înmormântarea luni, în apropiere de Pskov, a doi paraşutişti ruşi care au murit în Ucraina, la Lugansk, conform apropiaţilor lor. ”Zeci de membri ai Diviziei 76 aeropurtate nu le mai răspund apropiaţilor lor, în timp ce superiorii lor dau asigurări că sunt teferi”, scrie ”Novaia Gazeta”. ”Suntem în punctul în care tăcerea poate provoca un incendiu monstruos”, rezumă ziarul online Pskovskaia Gubernîia, al cărui site a fost inaccesibil câteva ore după publicarea reportajului privind înmormântarea paraşutiştilor.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, întrebat marţi seara, la summitul regional de la Minsk, despre cei zece paraşutişti ruşi capturaţi de Kiev, a declarat că aceştia efectuau misiuni de patrulare la frontieră şi s-ar fi putut afla pe teritoriul ucrainean. El a mai afirmat că zeci de soldaţi ucraineni au trecut de asemenea frontiera în Rusia, după care s-au întors în Ucraina.