Misiunea NATO în Afganistan, Forța Internațională de Asistență și Securitate în Afganistan (ISAF), și-a încheiat, ieri, oficial activitatea în cadrul unei ceremonii destinate să marcheze sfârșitul a 13 ani de lupte într-o țară afectată, în continuare, de o insurecție violentă. NATO nu a comunicat detaliile referitoare la această ceremonie decât în ultimul moment, din cauza amenințării atacurilor armate din partea milițiilor Taliban, care au vizat capitala afgană de mai multe ori în ultimii ani.

Pe 1 ianuarie, misiunea „Sprijin hotărât pentru ajutarea și formarea armatei afgane” va lua locul misiunii de luptă a ISAF, care a pierdut 3.485 soldați din 2001 încoace. 12.500 de militari vor rămâne în Afganistan pentru a ajuta forțele locale de securitate, cu un efectiv de 350.000 membri, ce vor asigura singure securitatea în fața milițiilor Taliban. ISAF a avut un efectiv de până la 130.000 de soldați din 50 de țări în 2011, cel mai puternic angajament al NATO din istorie.

Ceremonia a fost condusă de generalul american John Campbell, comandantul ISAF, la Cartierul General de la Kabul. Comandantul ISAF a prezentat un bilanţ pozitiv al acţiunii trupelor de luptă străine, în pofida insurecţiei în continuare active a milițiilor Taliban. „Împreună i-am ridicat pe afgani deasupra tenebrelor şi disperării şi le-am dat speranţă pentru viitor”, a afirmat generalul Campbell. La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a scris, într-un comunicat, că „la sfârşitul acestui an ne încheiem misiunea de luptă în Afganistan şi deschidem un nou capitol în relaţiile cu această ţară”. Violențele recente, în special la Kabul, subliniază însă dificultățile forței internaționale de a pune capăt insurecției. Potrivit Națiunilor Unite, victimele civile au crescut cu 19% în 2014, cu 3.188 decese înregistrate numai la sfârșitul lunii noiembrie. Poliția și armata afgane au suferit pierderi grele, cu peste 4.600 de morți în primele zece luni ale anului 2014, mai multe pierderi decât a înregistrat NATO din 2001 încoace. Ajutoare de miliarde de dolari au fost cheltuite în Afganistan de comunitatea internațională, din 2001 încoace, dar cu o eficiență scăzută, ținând cont de corupția endemică.

În 2014, alegerile prezidențiale care trebuiau să arate exemplul unei țări reconciliate, cu o tranziție democratică fără cusur, au fost marcate de acuzații de fraudă și o periculoasă confruntare între cei doi candidați în al doilea tur al scrutinului și între susținătorii acestora. Ashraf Ghani l-a învins în final pe rivalul său Abdullah Abdullah. Cei doi politicieni care trebuiau să formeze împreună un guvern de uniune națională nu au reușit să se pună de acord în numirea miniștrilor, deși au trecut trei luni de la învestirea noului președinte. Milițiile Taliban speră să profite de acest vid politic pentru a rămâne în poziție de forță în cazul unor eventuale negocieri cu noul guvern. Atacurile Taliban în ultimele săptămâni la Kabul au vizat domicilii ale rezidenților străini, convoaie diplomatice, autobuze ale armatei afgane, precum și Centrul cultural francez. Fostul președinte Hamid Karzai, care s-a aflat la putere între 2001 și 2014, a inițiat discuții preliminare cu milițiile Taliban, dar acestea au eșuat anul trecut.

Dacă, până la sfârșitul anului 2015, trupele americane în Afganistan își vor diminua efectivele la jumătate, spre sfârșitul anului 2016, nu va mai rămâne decât o forță redusă pentru a proteja ambasada SUA la Kabul. SUA vor continua totuși să furnizeze sprijin aerian afganilor și vor putea interveni direct în cazul unui avans rapid al milițiilor Taliban.