Un studiu realizat de cercetători americani și suedezi a concluzionat că natura poate fi vitală pentru sănătatea mintală a oamenilor, într-o lume aflată în plină și rapidă urbanizare. Mai mult de jumătate din populația lumii trăiește acum în zone urbane. Până în 2050, această proporție va fi de 70%. Urbanizarea este asociată cu un nivel crescut de boli psihice, dar încă nu este clar de ce. Ideea pare a fi faptul că a locui într-o zonă urbană se asociază cu mai multe tipuri de stres, fie că este vorba de zgomot, creșterea interacțiunilor sociale, trafic, care cresc anxietatea și tendința spre meditare.

Printr-un experiment controlat, cercetătorii au încercat să determine dacă o experiență petrecută în natură poate influența ruminația, o gândire obsedantă, axată pe aspecte negative ale sinelui și care este un factor de risc cunoscut pentru boli psihice. În cadrul experimentului, 38 de persoane care locuiau în mediul urban și care nu au avut niciun istoric de tulburări mintale au fost împărțite în două grupuri și li s-a cerut să facă o plimbare. Un grup a mers 90 minute printr-o zonă bogată în vegetație, în apropierea campusului Stanford. Celălalt a mers de-a lungul unui drum foarte aglomerat în centrul orașului Palo Alto, California. Înainte și după plimbare, participanții au răspuns la un chestionar conceput pentru a măsura tendința lor spre meditație, un model de gândire de multe ori negativ, care a fost legat de un risc crescut de depresie. De asemenea, atât înainte, cât și după plimbare, au fost scanate creierele participanților. Cercetătorii au examinat în special o regiune a creierului numită cortex prefrontal subgenual, o zonă care s-a dovedit a fi deosebit de activă în timpul ruminației. Persoanele care au mers 90 de minute prin mijlocul naturii au demonstrat o scădere a tendinței spre ruminație, răspunsurile lor la chestionar fiind diferite după plimbare. Și în activitatea creierului a fost constatată o schimbare consistentă, respectiv scăderea activității în cortexul prefrontal subgenual, regiunea de interes pentru cercetători.

Ce este deosebit de valoros este faptul că scanarea creierului a permis examinarea unui potențial mecanism cognitiv prin care experiențele în natură ajută stările noastre mentale. Fără astfel de dovezi, cercetarea psihologică poate doar să speculeze în privința comportamentului anumitor regiuni ale creierului. Cu alte cuvinte, noua cercetare oferă un nou tip de dovezi care nu doar confirmă, ci întăresc concluziile cercetărilor anterioare cu privire la beneficiile petrecerii timpului în natură. Însă, ca toate activitățile de cercetare, acest lucru va trebui extins și verificat de studii viitoare.